vineri, 29 septembrie 2017

ISTORIA CONTABILITATII IN ROMANIA


CONCEPTUL DE CONSUMATOR

I.2. CONCEPTUL DE CONSUMATOR

            În general, când se vorbeşte despre consumator, se face referire la o persoană fizică ce consumă în scop particular şi neprofesional, produse şi servicii oferite pe piaţă de producători, distribuitori-vânzători şi furnizori. Această definiţie evidenţiază trei caracteristici principale:
Ø  Politica şi dreptul consumatorului, privite din perspectivă largă, implică toate categoriile de bunuri şi servicii şi se referă la toţi agenţii economici care intervin în producţia şi/sau circulaţia bunurilor şi serviciilor, indiferent de stadiul circulaţiei acestora;
Ø  Noţiunea de consumator trebuie înţeleasă în contextul în care consumatorul este perceput nu doar ca un individ sau partener în schimburile comerciale de mărfuri ci şi ca reprezentant al unor interese colective, alături de ceilalţi indivizi care formează grupul consumatorilor. Dimensiunea colectivă a drepturilor şi politicii consumatorului trebuie percepută în condiţiile reanalizării rolului consumatorului faţă de agenţii economici.
Ø  Conceptul de consumator este un concept unic, dar difuz în sensul că statutul de consumator este valabil pentru fiecare dintre noi, dar grupul consumatorilor este prin natura lui eterogen. De exemplu, consumatorul nu acţionează în procesul de consum ca un producător, dar producătorul este în acelaşi timp şi consumator. Consumator este orice agent economic care acţionează pe piaţă pentru a-şi procura bunurile şi serviciile necesare satisfacerii nevoilor.
            Consumul poate fi:
·      intermediar- folosirea bunurilor şi serviciilor pentru producerea altor bunuri şi servicii;
·      final- consum destinat satisfacerii directe a nevoilor. În analiza consumatorului, a comportamentului său raţional se are în vedere consumul final. Consumul final reprezintă folosirea bunurilor şi serviciilor de către populaţie şi de către administraţii pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, individuale şi colective.




Un consumator responsabil:
1.      Se informează cu privire la caracteristicile esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite pe piaţă, prin citirea elementelor de identificare şi caracterizare a acestora, înscrise la vedere, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, a instrucţiunilor de folosire ce însoţesc produsul sau serviciul;
2.      Înainte de a cumpăra, trebuie să cunoască informaţii despre:
v denumirea produsului, denumirea şi/său marca producătorului, adresă producătorului, cantitatea şi, după caz, termenul de garanţie, de valabilitate sau data durabilităţii minimale, principalele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau păstrare, despre contraindicaţii, precum şi despre valoarea nutritivă la produsele alimentare preambalate şi despre ţara producătoare, în cazul produselor din import;
v categoria calitativă a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanţie, tariful, riscurile previzibile şi, după caz, declaraţia de conformitate;
v prevederile contractului de vânzare – cumpărare, inclusiv cele privind caracteristicile calitative şi condiţiile de garanţie,

v indicarea exactă a preţurilor sau tarifelor, precum şi stabilirea cu exactitate a condiţiilor de credit şi a dobânzilor.

joi, 28 septembrie 2017

LOCUL ȘI ROLUL CONSUMATORULUI ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

CAP. I. CONSUMATORUL ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

I.1. LOCUL ȘI ROLUL CONSUMATORULUI ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

            În economia de piaţă, producţia este orientată spre satisfacerea nevoilor, gusturilor şi preferinţelor consumatorilor. Preferinţele consumatorilor reprezintă repere care orientează activitatea producătorului. Consumul reprezintǎ premisa şi scopul producţiei. Consumul reprezintǎ actul final al activitǎţii economice, care constǎ în folosirea bunurilor economice, de cǎtre populaţie şi stat, în scopul satisfacerii nevoilor personale şi sociale. Consumul este determinat, deopotrivǎ, de oferta de bunuri şi servicii şi de veniturile consumatorilor.
            Termenul de „protecţia consumatorului”, întâlnit din ce în ce mai mult în vocabularul românesc în ultimii ani, reflectă, prin definiţie, poziţia şi rolul pe care îl ocupă consumatorii în buna funcţionare a pieţei, aceştia trebuind să fie în permanenţă protejaţi, atât pe termen mediu, cât şi lung de o serie de riscuri ale căror consecințe pot fi, nu de puţine ori, devastatoare. Consumatorii au nevoie de informaţii şi de educaţie, ei trebuie să înţeleagă diferenţa dintre o necesitate reală şi una imaginară, ei trebuie să înveţe să devină selectivi pentru a putea cu adevărat să-şi satisfacă nevoile.
            În cadrul politicilor de protecţie socială promovate de orice stat, politica privind consumatorul este o politică de sine stătătoare cu obiective, priorităţi şi instrumente proprii, bine integrată celorlalte politici ale statului.
            Politica de protecţie a consumatorilor cuprinde acţiuni şi reglementări care se referă la reprezentarea consumatorilor, informarea acestora, siguranţa (securitatea) produselor şi a tranzacţiilor. Următoarele domenii, care necesită acţiuni la nivel comunitar, reprezintă baza legislaţiei comunitare în acest sector:
Ø  sănătatea şi siguranţa consumatorilor în ceea ce priveşte produsele şi serviciile;
Ø  protecţia intereselor economice şi juridice ale consumatorilor, inclusiv modalităţi de rezolvare a conflictelor;
Ø  educarea şi informarea consumatorilor în legătură cu protecţia şi drepturile acestora;
Ø  promovarea şi reprezentarea intereselor consumatorilor.
            Ultimul plan de acţiune în cadrul politicii de protecţie a consumatorilor a definit domeniile majore de activitate ale acestei politici :
ü  reprezentarea şi educarea consumatorilor (“Euroghişee” de informare şi centre de consiliere);
ü  legislaţia referitoare la sănătatea şi siguranţa consumatorilor;
ü  protecţia intereselor economice ale consumatorilor
            În raporturile lor cu agenții economici, consumatorii nu dețin o poziție de egalitate, fiind defavorizați, confruntându-se astfel cu o serie de dezechilibre:
ü  pe plan economic – achiziționarea unui produs de folosință îndelungată este o investiție mare pentru consumator, însă pentru agentul economic este doar o unitate în totalul vânzărilor;
ü  pe plan juridic – consumatorii cunosc într-o mai mică măsură decât agenții economici reglementările drepturilor într-o tranzacție;
ü  pe plan informațional – agentul economic știe mai multe despre ceea ce vinde, decât consumatorul

ü  pe planul reprezentării intereselor – reprezentarea intereselor consumatorilor este mai deficitară în comparație cu eficiența cu care agentul economic își reprezintă propriile interese în fața autorităților.

miercuri, 5 iulie 2017

BACALAUREAT 2017 (JUD. BACĂU)

BACALAUREAT 2017 SUB LUPĂ
La nivel național s-au înscris 135.513 de elevi şi au fost prezenţi 128.503; dintre aceştia, 91.754, (71,4%), au promovat examenul. Anul trecut, înainte de rezolvarea contestaţiilor, rata de promovare a fost de 66,7% înainte de depunerea contestaţiilor şi de 68,1%, după soluţionarea acestora.
Cea mai mare rată de promovare este 83,73%-SIBIU, 83,54%-BACĂU, 82,75%-IAȘI și CLUJ; 74,09% BUCUREȘTI
97 de absolvenţi au obţinut media 10 la bacalaureat, la nivel naţional. Anul trecut, înainte de contestaţii au existat 56 de medii de 10 la prima sesiune a examenului de bacalaureat.
Au fost eliminaţi 179 de candidaţi, 100 fiind din promoţia curentă.
În ultimii 13 ani, 1.000.000 de tineri nu au promovat Bacalaureatul.




sursa: aici

marți, 13 iunie 2017

YAHOO = VERIZON

Gigantul american Verizon a finalizat procesul de achiziţie al Yahoo pentru 4,48 miliarde de dolari. Yahoo îşi schimbă numele în Altaba.
De asemenea, ca parte a acordului, Yahoo îşi va schimba numele în Altaba.
Bunuri precum Yahoo Finance vor fi combinate cu branduri din cadrul AOL precum The Huffington Post formând o nouă subsidiară ce se va numi Oath. Fostul CEO al AOL, Tim Armstrong, va conduce nou formata subsidiară, ce conţine peste 50 de brand-uri de media şi tehnologie.
Achiziţia companiei Yahoo de către Verizon este văzută drept un mod de a îşi extinde activitatea, având contact cu mai mulţi clienţi şi de a îşi face mai bine simţită prezenţa în mediul online alături de Google şi Facebook.

sursa aici

marți, 30 mai 2017

TEST PENTRU JUCĂTORII DE SCRABBLE

În Revista REBUS din mai 1983, celebrul autor de jocuri si probleme de logică inginer Nicolae OPRIŞIU propunea următorul test:

1) Există cuvinte care să aibă terminaţia din 3 consoane? Câte ştiţi?

2) Cunoaşteţi cuvinte care conţin 4 vocale consecutive? Dar 5? Câte ştiţi?

3) Câte consoane de acelaşi fel se pot întâlni într-un cuvânt care are n vocale?

4) Pentru jocul de scrabble o importanţă aparte o prezintă cuvintele cu exact 15 litere, cuvinte care pot conduce la punctaje record prin multiplicarea valorii cuvântului cu 27. Câte cunoaşteţi?
5) Daţi exemple de cuvinte de 6 litere care au o singură vocală. Pentru cazul în care vocala este E, noi nu am găsit nici un cuvânt.
6) Unele cuvinte conţin grupări de 2 până la 5 consoane consecutive, gruparea cu care suntem mai obişnuiţi este –NSTR (INSTRUCTOR, MONSTRU, INSTRUMENT etc.). Cunoaşteţi cuvinte care să cuprindă şi alt fel de grupe de 4 sau mai multe consoane consecutive?
7) Există cuvinte în care o anumită literă se repetă consecutiv (IDEE, CULEE, COOPTA, ACCESORIU, ÎNNEGURAT; CONTINUU, VIITOR, ADDENDA, CONTRAATAC etc.). Daţi exemple în care litera care se dublează este G, L, M, P, R, S, T, Z.


Aștept răspunsuri aici!

SUCCES!

Bacalaureat 2017


Harta elevilor din şcolile profesionale 2015

Aproape 70.000 de elevi învaţă în şcolile profesionale din România, cei mai mulţi pregătindu-se pentru o meserie în domeniile transporturi, construcţii de maşini, alimentaţie publică, industrie uşoară sau agricultură, arată datele Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015, acestea fiind cele mai recente informaţii disponibile.
Iaşiul este judeţul care găzduieşte cei mai mulţi elevi care învaţă o meserie, în 2015 fiind înregistraţi aici peste 5.200 de elevi în învăţământul profesional, adică 8% din totalul viitorilor meseriaşi din piaţa muncii.
Pe locul doi în top este Suceava (cu peste 3.300 de elevi la şcolile profesională), urmat de Bacău (2.955 elevi), Braşov (2.539) şi Prahova (2.453).


sursa: ZFCorporate

miercuri, 24 mai 2017

ȘCOALA...altfel-2017









































































































Batalionul 630 Parașutiști „Smaranda Brăescu”
Filiala Bacău a Muzeului Militar Național «Regele Ferdinand I»















Joc de șah tematic (daci și romani) confecționat în timpul războiului, cu unelte primitive!







la revedere!