SIMULTANUL NAȚIONAL DE SCRABBLE 1/2018

CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

Contractul de vânzare-cumpărare este acordul de voinţă între o parte numită vânzător, care se obligă să transmită dreptul de proprietate asupra unui bun, către o altă parte numită cumpărător, în schimbul unei sume de bani numită preţ.

CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

Încheiat astăzi ................

la ....................................

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE

1.1. D ........................................................................., domiciliat în ...................................................., str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ......., sector/judeţ ......................., născut la data de (ziua, luna, anul) ................................................... în (localitatea) .............................. sector/judeţ .................................., fiul lui ................................ şi al ........................, posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ........, nr. ..........................., eliberat de ......................., cod numeric personal .................................., în calitate de vânzător, pe de o parte, şi

1.2. D ........................................................................., domiciliat în ......................................................, str. ................................... nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ........., sector/judeţ ......................, născut la data de (ziua, luna, anul) .................................................... în (localitatea) ................................ sector/judeţ ............................., fiul lui ................................... şi al ..........................., posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria .......... nr. ........................ eliberat de .........................., cod numeric personal .............................................., în calitate de cumpărător, pe de altă parte,

       au convenit să încheie prezentul contract de vânzare-cumpărare cu respectarea următoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Eu, vânzătorul vând cumpărătorului următorul bun (se descrie bunul sau bunurile ce formează obiectul vânzării pentru a nu exista nici o neclaritate).

       Bunul pe care îl vând este proprietatea mea (dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare, donaţie, schimb. etc., autentificat sub nr. .................................... din .......................... la ...................... şi transcris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni sub nr. ................................ din ........................ la ................................ sau înscris în cartea funciară ................................. .

III. PREŢUL CONTRACTULUI

3.1. Preţul vânzării este de ........................... lei, care a fost achitat integral astăzi, data autentificării prezentului contract (sau se va plăti în modul următor: ........................).

IV. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

4.1. Vânzătorul garantează pe cumpărător împotriva oricărei evicţiuni, cât şi împotriva viciilor ascunse.

4.2. De asemenea, vânzătorul garantează pe cumpărător că bunul vândut nu este sechestrat, ipotecat sau gajat, aşa cum reiese din certificatul nr. ...................... din data de ....................... eliberat de grefa judecătoriei ......................... .

4.3. Cumpărătorul declară că a cumpărat bunul descris mai sus la preţul de .........................................

şi se obligă a-l plăti integral (sau în condiţiile descrise mai sus).

V. CLAUZE FINALE

5.1. Taxele cu privire la cheltuielile vânzării (autentificarea actului, taxe de timbru, transport etc.), vor fi achitate potrivit acordului încheiat între părţi.

5.2. Prezentul contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat într-un număr de ................... exemplare, din care ...................... astăzi ........................ data semnării lui.

VÂNZĂTOR                                                          CUMPĂRĂTOR

FORMULA CONTABILĂ

RECLAMAȚIILE CONSUMATORILOR DE PRODUSE ȘI SERVICII

NEMULȚUMIRILE CONSUMATORILOR DE PRODUSE ȘI SERVICII

1. RECLAMAȚIILE CONSUMATORILOR DE PRODUSE ȘI SERVICII

            Dacă aveți o problemă și nu știți cum să o rezolvați, ANPC vă poate sprijini în soluționarea acesteia, dacă este vorba de un caz reglementat de legislatia privind protecția consumatorilor.

Ø Ce este o reclamaţie/sesizare? „Prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice”, conform art. 2 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Ø  Cine poate depune o reclamaţie la ANPC?

„Consumatorul – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale ”, conform art. 2, pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată.

            Reclamaţiile şi sesizările adresate ANPC pot fi depuse doar de către consumatori persoane fizice. Divergenţele între operatorii economici nu intră în sfera de competenţă a A.N.P.C.

            „Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează”, conform art. 7 din O.G. nr. 27/2002.

Ø  Cum depuneţi o reclamaţie?

            Se apelează la această modalitate numai după ce consumatorul a încercat să rezolve amiabil problema cu operatorul economic care a comercializat produsul sau a prestat serviciul. În situaţia în care nu se ajunge la o înţelegere cu vânzătorul sau cu administratorul unităţii, atunci consumatorul are dreptul să depună o reclamaţie la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor.

            Primirea reclamaţiilor de la consumatori se face la sediile Comisariatelor Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor sau la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti, în funcție de raza teritorială în care își desfășoară activitatea operatorul economic reclamat.

            Conform prevederilor legale, reclamaţiile şi sesizările se fac în format scris sau în format electronic sau se depun personal. Pentru a depune o reclamaţie în format electronic trebuie să completaţi FORMULARUL DE SESIZARE ONLINE.

            Reclamaţia sau sesizarea se face în nume personal și se rezolvă în termenul legal (conform prevederilor O.G. nr. 27/2002), cu condiția ca aceasta să fie însoţită de toate documentele probatorii, respectiv factura fiscală, bon fiscal sau chitanţa, contract, certificat de garanţie sau alte documente, după caz.

Pentru ca reclamaţiile să poată fi instrumentate de către comisarii din cadrul Comisariatelor Judeţene, trebuie să îndeplineasca condiţiile prezentate mai sus. În caz contrar acestea se clasează din lipsa de informaţii.

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bacău

Adresa: Bacău, str. Erou Nechita nr. 2, cod 600011

Tel.: 0234/511.273/Fax: 0234/511.273/Email: reclamatii.bacau@anpc.ro

Unirea Principatelor Române la dirigenție

24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Prima lege modernă a învăţământului românesc. Legea instrucţiunii publice din 1864

Odată cu unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se trece la implementarea programelor paşoptiste, una dintre direcţii fiind reorganizarea instrucţiunii publice. În încercările de unificare a legislaţiilor celor două principate, Comisia de la Focşani, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu, lucrează încă din iunie 1859 la elaborarea unui astfel mde proiect de lege. La 12 iulie 1860 avem deja un prim Proiect de lege organică pentru instrucţia publică în Principatele Unite. Acestui proiect avea să îi urmeze la numai câteva luni un altul, cu acelaşi nume, întocmit de Vasile Boerescu (în octombrie 1860).

Lucrarea de unificare legislativă era însă întârziată de starea de provizorat a instituţiilor nou-create. Situaţia se schimbă fundamental la 4 octombrie 1861, când un decret domnesc crea o comisie mixtă (cu câte opt membri din fiecare principat) pentru a trece imediat la unificarea legilor şi a regulamentelor administrative ale Principatelor Unite. În 11 decembrie 1861 se proclamă unirea definitivă a celor două principate, Moldova şi Muntenia, sub numele de Principatele Române Unite (până atunci fusese doar o uniune personală, sub Alexandru Ioan Cuza). În noile condiţii, în domeniul învăţământului se organizează şi funcţionează Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii (4 iunie 1862). La 20 martie fusese publicat Proiectul de lege pentru administraţia instrucţiei publice din Principatele Unite, care înfiinţa Consiliul superior al Instrucţiunii publice, în locul Eforiei Şcoalelor din Bucureşti şi al Consiliului Şcolar din Iaşi. La 2 august 1862, consiliul îşi începe activitatea. La cererea consiliului, Vasile Boerescu alcătuieşte singur un proiect de lege, pe care îl publică în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucţiei publice din România. Susţinut de ministrul cultelor şi instrucţiei, Dimitrie Bolintineanu, proiectul a fost însuşit în decembrie 1863 de Consiliul de miniştri şi trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare. Dezbătut la 11 martie 1864, a fost votat cu majoritate zdrobitoare. Astfel că legea a fost înaintată domnitorului spre sancţionare.

Sub titlul de Lege asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române va fi promulgată la 25 noiembrie 1864, cu numărul 1150, iar la 5 decembrie 1864 va fi publicată în Monitorul. Sunt date dispoziţii privind instrucţia primară, secundară, superioară şi particulară. Între principiile de bază cuprinse în lege găsim obligativitatea şi gratuitatea instrucţiei publice primare. Legea sancţiona cu amendă pe părinţii ai căror copii nu erau înscrişi sau care nu frecventau şcoala. Educația era gratuită pentru toţi copiii, indiferent de categoria socială din care făceau parte şi pentru ambele sexe. Se instituia laicizarea iar pentru a implementa eficient această reformă definitorie pentru evoluția statului, se acorda o importanță deosebită pentru pregătirea cadrelor didactice. O altă prevedere importantă a legii era aceea a unei singure programe şcolare atât pentru învăţământul primar din mediul orăşenesc, cât şi pentru cel din mediul rural. Programa era aceeași și în învățământul public și în cel privat. Liceul avea şapte clase, cu o pondere mai mare pentru disciplinele umaniste.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a însemnat o dezvoltare deosebită a învățământului românesc. În 1860 s-a înființat Universitatea din Iași, cea mai veche instituție românească de acest gen, iar în 1864 Universitatea din București. Se vor constitui tot în vremea lui Cuza Conservatoarele din Iași și București, școli de belle-arte, școala de silvicultură la Târgu-Neamț, o școală comercială în București și alta în Galați. Sporește numărul ”gimnaziilor”, adică al școlilor medii de cultură generală. Cel din Botoșani datează din 1859, iar în București iau naștere trei astfel de școli: ”Gheorghe Lazăr”, ”Matei Basarab” și ”Mihai cel Mare”, devenit apoi ”Mihai Viteazul”. La Ploiești se fondează gimnaziul ”Petru și Pavel”, la Focșani ”Unirea”. Și Craiova primește o astfel de instituție. Un spor asemănător constatăm la școlile normale unde se pregăteau învățătorii. În Moldova, în 1860, sub guvernul Kogălniceanu, numărul lor se ridicase la 4 (Botoșani, Ismail, Tecuci, Bacău). La Paris erau aproape 500 de studenți români, dintre care 82 de bursieri ai statului.

Ora de dirigernție a continuat cu prezentarea uniformelor militare din timpul domniei lui Cuza. Domnul colonel Cojocaru Stelian a descris uniforma militară din acea perioadă.

24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

La 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.

Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate,

În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat.

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina.

În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.

Surse: ziarulunirea.ro, istorie-pe-scurt.ro

limba română pe ritmuri hiphop

ION

BALTAGUL

BACALAUREAT 2018

Prima sesiune a examenului național de Bacalaureat 2018 începe luni, 12 februarie 2018, cu proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A).

Conform calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua în data de 13 februarie și va fi urmată de evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (14 - 15 februarie). În zilele de 16, 19 și 20 februarie este programată evaluarea competențelor digitale (proba D), iar în perioada 21-22 februarie se va desfășura evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C).

Prima probă scrisă - Limba si literatura română - Ea) - va avea loc luni, 25 iunie. Proba la Limba si literatura maternă - Eb) este programată marți, 26 iunie, iar proba Ec) - proba obligatorie a profilului, miercuri, 27 iunie. Ultima probă scrisă - la alegere a profilului și specializării - proba Ed) - se va desfășura joi, 28 iunie.

Afișarea primelor rezultate are ca termen data de 4 iulie (până la ora 12:00) și e urmată de depunerea contestațiilor (orele 12:00 - 16:00). Între 5 și 8 iulie vor fi soluționate contestațiile, în timp ce afișarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 9 iulie.

Înscrierile pentru susținerea examenului în prima sesiune se fac în săptămâna 29 ianuarie - 2 februarie 2018. Cursurile pentru clasele a XII-a și a XIII-a se încheie vineri, 25 mai.

A doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2018 are următoarea structură:

10 - 13 iulie: înscrierea candidaților

27 iulie: înscrierea candidaților care au promovat examenele de corigențe

20 august: limba si literatura română - proba Ea) - proba scrisă

21 august: limba si literatura maternă - proba Eb) - proba scrisă

22 august: proba obligatorie a profilului - proba Ec) - proba scrisă

23 august: proba la alegere a profilului și specializării - proba Ed) - proba scrisă

24 & 27 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A

28 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B

29-30 august: evaluarea competențelor digitale - proba D

30-31 august: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională -proba C

1 septembrie: afișarea primelor rezultate (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor

(orele 12:00 - 16:00)

2 - 5 septembrie: rezolvarea contestațiilor

6 septembrie: afișarea rezultatelor finale.

IMPORTANT PENTRU ELEVI - Ordinul ministrului Educației Naționale nr. 3.027/2018

Ordinul ministrului Educației Naționale nr. 3.027/2018 pentru modificarea și completarea Anexei - Regulament - cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar la OMENCS nr. 5079/2016 privind aprobarea ROFUIP

IMPORTANT PENTRU ELEVI

sursa: https://www.edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-30272018-pentru-modificarea-%C8%99i-completarea-anexei