BILANTUL CONTABIL

Bilanțul contabil

Definiție, importanță, structură

Bilanțul contabil este un model structural și global, prin intermediul căruia se asigură o reprezentare a patrimoniului pornind de la părțile sale componente către caracteristicile de ansamblu.

Bilanțul contabil este documentul de sinteză prin care se prezintă elementele de activ și de pasiv ale întreprinderii la încheierea exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate, când acesta începe la data înființării, respectiv, a înmatriculării, conform legii, la Registrul Comerțului.

Metoda contabilității și-a stabilit un model cu ajutorul căruia să cunoască elementele patrimoniale alcătuind un tot unitar. Bilanțul este documentul cel mai important din punctul de vedere al studiului performanțelor întreprinderii.

În România s-au instrumentat două modele de bilanț contabil, sistem de bază și sistem simplificat. Modelul de bază se întocmește de către întreprinderile mari, iar cel simplificat se întocmește de către întreprinderile mici și mijlocii.

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prescriu ordinea sau formatul situațiilor financiare, ci numai o listă minimă obligatorie cu elementele care trebuie să le conțină (fig.1.6.).

În cadrul bilanțului contabil, patrimoniul este reprezentat prin prisma activului și pasivului.

Elementele mulțimii de activ sunt grupate în active imobilizate, circulante, active de regularizare și asimilate, iar elementele mulțimii de pasiv sunt grupate în capital și rezerve, provizioane, datorii și venituri în avans.

Elementele care se regăsesc în bilanț:

a. terenuri și mijloace fixe; b. active necorporale; c. active financiare fără sumele d.,f.,g. d. investiții financiare contabilizate prin metoda punerii în echivalență; e. stocuri; f. creanțe comerciale și de altă natură; g. numerar și echivalente de numerar; h. datorii comerciale și de altă natură; i. datorii și active fiscale așa cum sunt ele cerute de IAS12 ”impozit pe profit” j. provizioane; k. datorii pe termen lung purtătoare de dobândă; l. interes minoritar; m. capital emis și rezerve.

Bilanțul contabil (cu secțiuni separate) se prezintă astfel (tabelul 1):

Tabel nr.1

ACTIV	SOLD		PASIV	SOLD
	începutul anului	sfârșitul anului		începutul anului	sfârșitul anului
1.Active imobilizate 1.1 Imobilizări necorporale 1.2 Imobilizări corporale 1.3 Imobilizări financiare 2.Active circulante 2.1 Stocuri 2.2 Creanțe 2.3 Disponibilități și titluri de plasament 3.Active de regularizare și asimilate			1.Capitaluri proprii 1.1.Capital social 1.2.Rezerve 1.3.Rezultate 1.4.Alte elemente de capitaluri proprii 2.Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 3.Datorii 4.Pasive de regularizare și asimilate
Total Activ :			Total pasiv:

Conform reglementărilor contabile românești, bilanțul contabil este prezentat sub formă de listă de listă; această opțiune a avut la bază interesul proprietarilor de întreprinderi, care doresc să cunoască în orice moment valoarea activelor pe care le dețin și care să nu fie angajată în datorii. Acest mod de abordare nu evidențiază distinct activele și pasivele întreprinderii, ci acestea sunt enumerate astfel încât la sfârșit apare capitalul propriu al întreprinderii.

Tabel nr.2  BILANȚ CONTABIL ÎNCHEIAT LA 31.12.N            

SPECIFICARE	Sold la
	începutul anului	sfârșitul anului
A.Active imobilizate I.Imobilizări necorporale II.Imobilizări corporale III.Imobilizări financiare B.Active circulante I.Stocuri II.Creanțe III.Investiții financiare pe termen scurt IV.Casa și conturi la bănci C.Cheltuieli în avans D.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an E.Active circulante, respectiv datorii curente nete F.Total active minus datorii curente G.Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an H.Provizioane pentru riscuri și cheltuieli I.Venituri in avans J.Capital și rezerve: I.Capital II.Prime de capital III.Rezerve din reevaluare IV.Rezerve V.Rezultatul raportat VI.Rezultatul exercițiului
Total capitaluri proprii Patrimoniul public Total capitaluri

Această formă de prezentare a bilanțului are la bază ecuația:

ACTIV=Capital propriu + Datorii

2.2.Norme de etichetare ecologică pe tipuri de produse

2.2.Norme de etichetare ecologică pe tipuri de produse

Eticheta ecologică este o acţiune voluntară, care promovează produselor ecologice şi contribuie la utilizarea eficientă a resurselor protejând mediul, prin furnizarea către consumatori a unor informaţii corecte şi exacte despre produse.

O etichetă ecologică poate să facă referire la unul sau mai multe criterii, maxim trei, care protejează mediul. Eticheta ecologică se acordă anumitor grupe de produse printre care: maşini de spălat vase, aparate frigorifice, detergenţi pentru vase, detergenţi pentru rufe, lacuri şi vopsele pentru uz gospodăresc, vopsele de interior, maşini de spălat rufe, produse textile, încălţăminte etc.

Autoritatea competentă care acordă eticheta ecologică este Ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA).

În mai multe ţări din UE (de exemplu, în Germania şi Belgia), se utilizează etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetării ambalajelor decurge, în acest caz, din obligaţia pe care o au persoanele care răspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora după folosire, conform Directivei UE referitoare la ambalaje şi reziduurile de ambalaje.

În UE există mai multe sisteme naţionale de etichetare ecologică marca ecologică “Blue Angel”, marca ecologică ”Der Grune Punkt”, marca ecologică ”Environmental Choice”, marcarea ecologică “Eco-Mark”, majoritatea acestor sisteme sunt utilizate în nordul UE (Germania, Olanda şi Ţările Scandinave).

Indiferent de grupa de produse/servicii, cerinţele de mediu se referă la calitatea aerului, calitatea apei, protejarea solului, reducerea cantităţii de deşeuri generate, economisirea energiei, gestionarea resurselor naturale, prevenirea fenomenului de încălzire globală, protejarea stratului de ozon, securitatea mediului, zgomot şi biodiversitate.

Produsele au impact asupra mediului în cadrul fiecărei etape a ciclului lor de viaţă:

t Materii prime

t Procesul de producţie

t Distribuţie (inclusiv ambalare)

t Utilizare / consum

t Reutilizare / reciclare / eliminare

Prin etichetarea ecologică se încearcă limitarea folosirii substanţelor:

- cu efecte negative asupra apei, aerului, solului

- cu risc ridicat de producere a efectelor cancerigene, alergice, etc.

Criteriile care stau la baza acordării etichetei ecologice europene încurajează aplicarea celor mai bune practici în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei precum şi reciclarea produselor.

Criteriile ecologice pentru un grup de produse sunt valabile pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani. Revizuirea criteriilor se realizează în funcţie de progresul tehnic al produselor.

Pot beneficia de eticheta ecologică toate produsele şi serviciile cu câteva excepţii, printre care:

t substanţele sau preparate clasificate ca fiind foarte toxice, dăunătoare mediului, cancerigene, precum şi bunurile fabricate prin procedee care pot dăuna consumatorului şi mediului în condiţii normale de utilizare;

t produsele alimentare, băuturile, produsele farmaceutice;

În ţara noastră, pentru implementarea schemei de etichetare ecologică, a fost înfiinţată Comisia Naţionala pentru Acordarea Etichetei Ecologice, organ consultativ cu rol în luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice.

Pentru a obţine eticheta ecologică, agenţii economici trebuie să urmeze o anumită procedură.

Astfel, este necesară:

tsolicitarea etichetei ecologice la Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor care reprezintă autoritatea competentă;

trealizarea încercărilor pe produse de către instituţiile specializate recomandate de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor şi/sau de către alte institute care deţin laboratoare acreditate;

tevaluarea performantelor produsului de către autoritatea competentă în colaborare cu Comisia Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice în luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice;

tsolicitările pentru acordarea etichetei ecologice sunt supuse plăţii unui tarif cuprins între 300 şi 1300 de euro;

Ulterior obţinerii acestei etichete, agenţii economici sunt obligaţi la plata unui tarif anual pentru utilizarea ei.

Astfel, tariful anual este egal cu 0,15% din volumul anual al vânzărilor produsului care a obţinut eticheta ecologică în cadrul comunităţii.

Sigla naţională "ae", specifică produselor ecologice, alături de sigla comunitară sunt folosite pentru a completa etichetarea, în scopul identificării de către consumatori a produselor obţinute în conformitate cu metodele de producţie ecologică.

Aplicarea logo-ului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie începând cu data de 1 iulie 2010. Utilizarea acestuia rămâne opţională pentru produsele importate. Folosirea logo-ului comunitar UE trebuie să fie însoţită de indicarea locului de producere al materiilor prime agricole. Aceasta indicaţie poate fi de forma 'UE', 'non-UE' sau/si numele statului membru UE sau din afara UE, unde au fost obţinute produsul sau materiile prime ale acestuia. Logo-ul comunitar oferă recunoaşterea produselor certificate ecologic în întreaga Uniune Europeană.

Consumatorii care cumpără produse care poartă sigla naţională şi logo-ul comunitar pot avea încrederea că:

tcel puţin 95% din ingredientele produsului au fost obţinute în conformitate cu metoda de producţie ecologică;

tprodusul respectă regulile de producţie ecologică.

În plus, produsul poartă numele producătorului, procesatorului sau vânzătorului şi numele sau codul organismului de inspecţie şi certificare.

 Eticheta ecologică europeană vizează 32 grupe de produse din diferite sectoare de activitate şi servicii.

DETERGENŢI	ECHIPAMENTE ELECTRONICE
Detergenți pentru mașini de spălat vase	Televizoare
Detergenți pentru spălare manuală a vaselor	Calculatoare personale
Detergenți universali și detergenți pentru instalații sanitare	Laptopuri
Detergenți de uz industrial și instituțional pentru maşinile de spălat vase automate	Echipamentele de procesare a imaginii
Detergenți de rufe
Detergenți de rufe de uz industrial și instituțional
PRODUSE DE HÂRTIE	PRODUSE PENTRU CASĂ
Hârtie absorbantă	Pardoseli din materiale textile
Hârtie copiativă și hârtie grafică	Pardoseli din lemn
Hârtie tipărită	Vopsele și lacuri de interior
Hârtie de ziar	Saltele de pat
	Mobilier din lemn
	Robinetărie sanitară
	Toalete cu apă și pisoare
ARTICOLE DE ÎMBRCĂMINTE ŞI ÎNCĂLTĂMINTE	PRODUSE ÎNGRIJIRE
Încălțăminte	Săpunuri, şampoane şi balsamuri de păr
Textile	Absorbante igienice
PRODUSE PENTRU GRĂDINĂ	SERVICII
Amelioratori de sol	Servicii de cazare turistică
Substraturi de cultură	Servicii de camping

Unele criterii de acordare a etichetei ecologice pentru anumite produse/servicii sunt în curs de revizuire, alte criterii se vor propune pentru alte grupe de produse decât cele prezentate mai sus.

Eticheta ecologică europeană nu se acordă alimentelor, băuturilor şi produselor medicale!

ETICHETA ECOLOGICA