24 aprilie 2018

OBLIGATIILE AGENTULUI ECONOMIC IN RAPORT CU PROTECTIA MEDIULUI


Protecția mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare.

PROTECȚIA ATMOSFEREI

Prin protectia atmosferei se urmareste prevenirea deteriorarii si ameliorarii calitatii acesteia, in vederea evitarii aparitiei unor efecte negative asupra sanatatii umane, biodiversitatii si a calitatii mediului in general.
Conceptul de poluare atmosferica nu trebuie insa limitat la aspectele privind impurificarea propiu-zisaa aerului ci trebuie sa aiba in vedere si prevenirea, cuantificarea si limitarea efectelorei, precum si unele aspecte juridice si de etica sociala. Practic, principalele aspecte ce trebuie luate in considerare atunci cand se studiaza o problema de poluare atmosfericasunt de natura interdisciplinara si privesc:
– localizarea: probleme globalale, poluare transfrontiera, retele alarma;
– sursele:naturale, combustie, industriale , transporturi;
– poluantii:elemente si compusi chimici, mod de actiune, caracteristici;
– masuratori la:imisie, la emisie, prelevare, analize, metode, aparate;
– prevenire:desprafuire, epurare, tehnologii nepoluante, instalatii, metode, aparate;
– dispersie:studii dedispersie, meteorologie, topografie, cosuri, interactiuni;
– efecte:pentru om, pentru animale, pentru plante; problememedicale, probleme psihologice, probleme morale, probleme financiare etc;
– management:aspecte juridice, aspecte administrative, apecte economice, apecte sociale, apecte organizatorice etc.


POLUAREA AERULUI

Surse de poluare
Poluarea aerului constă în schimbarea compoziției sub aspectul proporției dintre constituenții săi și/sau prin apariția unor noi constituenți cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor și/sau biotopului.
După origine, sursele de poluare a aerului pot fi:
1. Surse naturale care cuprind:
- solul (viruși, pulberi datorate eroziunii);
- plantele (fungi, polen, substanțe organice și anorganice):
- animalele (viruși);
- radioactivitatea terestră și cosmică (radionuclizi emiși de roci și de proveniență cosmică;
- erupțiile vulcanice (cenușa, compuși de sulf, oxizi de azot, de carbon);
- furtunile de nisip și praf (pulberi);
2. Surse artificiale care sunt divizate la rândul lor în doua subgrupe:
a) Surse fixe: care includ sursele bazate pe procesele din activitățile menajere sau industriale (pulberi, oxizi de sulf de carbon) și surse bazate pe procese industriale (oxizi de fier, mangan, nichel. plumb. cadmiu, fluor etc.);
b) Surse mobile includ transporturile (automobile).
Poluanții mai pot fi clasificați și după alte criterii.
- După modul de apariție: naturali și sintetici;
- După efect: cuprinde poluanți care afectează numai oamenii sau ecosistemul în întregime etc.;
3. După proprietăți: în care poluanții sunt clasificați după toxicitate, persistență, mobilitate, proprietăți biologice;
4. După posibilitățile de control
- Poluarea aerului cu monoxid (Ca) si dioxid de carbon (CO2)
Monoxidul de carbon nu poate fi depistat organoleptic deoarece este incolor, inodor și insipid. Concentrația medie în atmosferă nepoluată este de 0,1 p.p.m.


POLUAREA APEI

Poluarea apei reprezintă orice modificare a compoziției sau a calității apei, ca rezultat al activităților umane sau în urma unor procese naturale, astfel încât aceasta să devină mai puțin adecvată utilizărilor sale.

Poluarea apei poate fi clasificată după următoarele criterii:
S după natura substanțelor poluante astfel:
- fizică (datorată apelor termice),
- chimică (ca rezultat al deversării reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenților, pesticidelor, substanțelor cancerigene sau a altor substanțe chimice specifice diverselor industrii),
- biologică (rezultată de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii paraziți, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc.)
- radioactivă.
S după perioada de timp cât acționează agentul poluant, poluarea poate fi permanentă, sistematică, periodică sau accidentală.

Cauzele poluării apei:
- scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar și deversări deliberate a unor poluanți;
- scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;
- pesticidele si ierbicidele administrate în lucrările agricole care se deplasează prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigații până la pânza freatică;
- îngrășămintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele  zootehnice;
- deșeurile și reziduurile menajere;
- sarea presărată în timpul iernii pe șosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie și zăpada topită;
- depunerile de poluanți din atmosfera, ploile acide.

Poluanții apei sunt produsele de orice natura care conțin substanțe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, în condiții și în concentrații ce pot schimba caracteristicile apei, făcând-o dăunătoare sănătății.

POLUAREA SOLULUI


Solul este un strat dinamic în cuprinsul căruia se desfășoară fără întrerupere numeroase și complexe procese chimice, fizice, biologice.

Poluarea este un fenomen foarte periculos și în timp devine unul catastrofal. Pe sol se adună gunoaie în cantități uriașe provenite din orașe sau din deseuri industriale, care ajung să aibă consecințe directe asupra așezărilor omenești.
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întregul glob a avut în ultimele decenii o evoluție ascendentă, îngrijorătoare, cantitatea de poluanți fiind într-o continuă creștere.
Solul este supus acțiunii poluărilor din aer și apă, fiind locul de întâlnire al poluantilor.
Poluările directe ale solului provin din:
-aruncarea mucului de țigară sau a biletului de tramvai până la automobilul abandonat.
-scurgerea picăturii de ulei din tractorul care circulă pe câmp până la hale de deșeuri.
Sursele principale ale poluarii solurilor sunt:
-aplicarea pe scară largă a îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură;
-folosirea sistemelor extinse de irigații;
-depozitarea deșeurilor solide;
-depunerile atmosferice de substanțe toxice produse ca urmare a activităților umane.
Deteriorarea solurilor se realizează prin:
-expansiunea agriculturii;
-defrișare și eroziune;
-supraexploatarea solurilor.




Sancțiuni aplicate în caz de nerespectare a legislației privind protecţia mediului


Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă pentru persoane fizice, pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:



1. obligaţiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare şi de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum şi accidentele şi incidentele care pot conduce la pericole de accidente;

2. obligaţiile persoanelor juridice de a ţine evidenţa strictă a substanţelor şi preparatelor periculoase şi de a furniza informaţiile şi datele cerute de autoritatea competentă pentru protecţia mediului;

3. obligaţia persoanelor fizice şi juridice autorizate de a aplica, prin sisteme proprii şi menţinerea dozelor radioactive în limitele admise;

4. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a întreţine perdelele forestiere şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană;

5. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;


6. obligaţiile deţinătorilor cu orice titlu ai suprafeţelor de teren de a proteja flora şi fauna sălbatică existente pe acestea, în sensul menţinerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversităţii, precum şi exploatării durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu crea prejudicii mediului înconjurător şi sănătăţii umane;


7. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a adopta şi/sau aplica măsuri obligatorii cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor, a curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi, în conformitate cu planurile de urbanism;

8. obligaţia de a nu intra pe surafaţa ariilor naturale proiejate şi a nu practica sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili;

9. obligaţia persoanelor fizice de a nu deversa în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;

10. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, de a verifica eficienţa acestora şi de a pune în exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis;

11. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu exercita acţiuni care să ducă la distrugerea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice de pe cuprinsul ţării;

12. desfăşurarea de activităţi de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, de persoane fizice sau juridice neautorizate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului;

13. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu produce poluarea apelor de suprafaţă prin spălarea de obiecte, produse, ambalaje, materiale;

14. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu arunca şi de a nu depozita pe maluri, în albiile râurilor, apele de suprafaţa şi în zonele umede deşeuri de orice fel;

15. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu introduce în apele de suprafaţă şi în zonele umede substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice sau alte substanţe periculoase.

16. obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, substanţe petroliere sau periculoase, ape care conţin substanţe periculoase.

17. arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;

18. poluarea accidentală datorită nesupravegherii executării lucrărilor noi, funcţionării instalaţiilor, echipamentelor tehnologice şi de tratare şi neutralizare, menţionate în prevederile acordului de mediu şi/sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.

19. poluarea prin evacuarea, cu ştiinţă, în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanţe periculoase;

20. folosirea de momeli periculoase şi de mijloace electrice pentru omorârea animalelor sălbatice şi a peştilor, în scopul consumului sau al comercializării;

21. continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu;

22. producerea, livrarea şi utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor neautorizate;

23. desfăşurarea de către persoanele juridice de activităţi cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora, fără a solicita şi obţine acordul de import/export şi/sau autorizaţiile prevăzute de reglementările specifice;

24. provocarea, datorită nesupravegherii surselor de radiaţii ionizante, a contaminării mediului şi/sau a expunerii populaţiei la radiaţii ionizante, omisiunea de a raporta prompt creşterea peste limitele admise a contaminării mediului, aplicarea necorespunzătoare sau neluarea măsurilor de intervenţie în caz de accident nuclear;

Niciun comentariu: