Contabilitatea decontărilor cu personalul și cu bugetul de asigurări și protecție socială

1. Structura datoriilor și creanțelor privind personalul și bugetul de asigurări și protecție socială

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli și decontarea salariilor cuvenite angajaților. Structural salariile sunt formate din: salariul de bază, sporurile și adaosurile pentru condiții speciale de muncă și rezultatele obținute, indemnizații și alte sporuri.

Cheltuielile suportate de angajator:

1. Fondul de salarii reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajatori (din contracte de muncă și contracte de convenții) și cuprinde elementele (statul de salarii):

-Salariul de încadrare stabilit prin negociere colectivă sau individuală între patronat și salariați.

-Sporurile și adaosurile pentru vechime în muncă, condiții grele, funcții suplimentare, pentru conducere.

-Indexările reprezentând actualizări la inflație

-Indemnizații pentru concedii de odihnă (până la 5 ani vechime 18 zile lucrătoare pe an, pentru 5-15 ani vechime 21 zile lucrătoare) și peste 15 ani vechime 25 zile lucrătoare/an. Cuantumul indemnizației se calculează astfel: salariu mediu zilnic x număr de zile de concediu, unde salariul mediu zilnic = (salariul de bază + spor de vechime + indemnizație de conducere) : număr de zile lucrătoare din luna respectivă. Se achită cu 5 zile înainte de plecarea în concediu.

-Indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii.

-Avantajele în natură: bunuri sau servicii.

Contribuțiile societății privind salariile:

-CAS contribuția societății la asigurările sociale 19.5% din fondul de salarii realizat.

-CASS contribuția unității la asigurările sociale de sănătate calculate 6% din fondul de salarii realizat.

-CAS. A.B. Contribuția societății la asigurările de accidente + boli profesionale 0.5% ( variabil în funcție de CAEN) din fondul de salarii realizat.

-CAS .CCI contribuția societății la asigurările sociale pentru concedii și indemnizații 0.85% din fondul de salarii realizat.

-Șomaj CFS contribuția societății la fondul de șomaj 2% la fondul brut de salarii.

Fondul de garantare al salariilor 0.25% din fondul de salarii realizat.

Comisionul datorat Casei Naționale de Pensii 0.75 % din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă, sau 0.25 % pentru verificarea și certificarea legalității înregistrărilor.

Reținerile din salarii suportate de angajați.

-CAS contribuția la asigurările pentru pensie 9.5% din salariul brut realizat

-Șomaj C.F.S., contribuția la fondul de somaj 1% la fondul de salariu brut realizat

-CASS contribuția angajatului la asigurările sociale de sănătate calculate 6.5% din fondul de salarii realizat.

-Impozit pe salarii, 16% aplicat la baza de calcul (baza de calcul = salariul brut – cas –cass – șomaj - deducerea personală)

-Alte rețineri datorate terților ( avans, rate, sporuri).

Determinarea salariului impozabil și a impozitului pe venitul din salariu.

Venitul brut reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de muncă, venitul impozabil din salarii se determină astfel:

Din venitul brut se deduc: contribuția personalului la asigurările sociale 9,5%, la fondul de șomaj 1%, la asigurările sociale de sănătate 6,5% rezultând venitul net.

Din venitul net se scad deducerile personale rezultând venitul impozabil la care se aplică cota de impozitare.

Persoanele fizice au dreptul la deducere din venitul anual global a unor sume sub formă de deducere personală acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile (variabil în funcție de persoane aflate în întreținere).

Documente privind evidența salariaților:

Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în parte se pot grupa astfel:

Documente privind prezența la lucru: pontaj, condică de prezență, foaie colectivă de pontaj, carnet de pontaj, situația prezenței și absenței.

Documente privind producția obținută: bon de lucru, individual și colectiv, raport de personal și salarizare.

Documente privind stabilirea salariilor: lista de avans chenzinal, lista de indemnizații pentru concediu de odihnă, lista pentru plăți parțiale, drepturi bănești, chenzina I, II, etc.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul

Contabilitatea sintetica a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42 „Personal si conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:

„Personal salarii datorate”

„Personal – ajutoare materiale acordate”

„Prime reprezentând participarea personalului la profit”

„Avansuri acordate personalului”

„Drepturi de personal neridicate”

„Rețineri din salarii datorate terților”

„Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

Contul 421 „Personal salarii datorate” ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturi salariale cuvenite în bani sau în natură inclusiv a avansurilor și premiilor achitate din fondul de salarii.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu salariile și drepturile cuvenite personalului (641).

Se debitează cu reținerea din salarii a avansurilor chenzinale (425), sumele datorate terților pentru cumpărări de bunuri, chirii, rate, etc (427), contribuția pentru asigurările sociale (4312), contribuția pentru asigurările sociale de sănătate (4314), contribuția pentru ajutorul de șomaj (4273), impozitul pe salarii (444) și datorii către unitate (428), cu valoarea la prețul de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plata în natură potrivit legii (345), cu drepturi de personal neridicate (426), salariile nete achitate personalului prin virament în conturile personale sau în numerar (512, 531).

Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate personalului.

Contul 423 „Personal ajutoare materiale acordate” ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitatea temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, și a altor ajutoare acordate.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu ajutoarele materiale suportate din CAS (431) precum și cu ajutoarele materiale acordate (645).

Se debitează cu ajutoarele materiale achitate (512, 531), cu reținerea reprezentând avansuri acordate (425), sume datorate unității sau terților (427), contribuția la asigurarea socială (4312), contribuția la asigurarea socială de sănătate (4314) și pentru ajutorul de șomaj (4372) și impozitul datorat (444), cu ajutoarele materiale neridicate la termen (426).

Soldul creditor reprezintă ajutoare materiale datorate salariaților.

Contul 424 „Participarea personalului la profit” tine evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele repartizate personalului din profitul realizat în exercițiul expirat (117).

Se debitează cu impozitul reținut (444), sumele achitate personalului (531, 512), sumele neridicate de personal în termen (426). Soldul creditor reprezintă stimulentele din profit, datorate personalului.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului” ține evidența avansurilor acordate.

-după conținutul economic este un cont de creanțe,

-după funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu avansurile chenzinale acordate salariaților (512, 531), avansurile neridicate în termen (426).

Se creditează cu sumele de pe statele de salarii sau de ajutoare, reținute ca avans (421, 423).

Soldul debitor reprezintă avansurile acordate și nereținute.

Contul 426 „Drepturi de personal neridicate” ține evidența drepturilor de personal neridicate în termen legal.

-după conținutul economic este un cont de datorii,

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală, avansuri chenzinale și alte drepturi, neridicate în termenul prevăzut pentru plata acestora (421, 423, 424, 425).

Se debitează cu sumele neridicate la termen și achitate ulterior personalului (512, 513), drepturile de personal neridicate în termen și prescrise (7588).

Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.

Contul 427 „Rețineri din salarii datorate terților” ține evidența reținerilor din salarii datorate terților.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reținute pe stat, datorate terților reprezentând chirii, rate și alte obligații față de terți (421, 423,424).

Se debitează cu plata acestora către terți (512, 531).

Soldul creditor reprezintă sumele reținute salariaților, datorate terților.

Contul 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul, el este un cont sintetic de gradul I, care se dezvoltă în alte două conturi sintetice de gradul II, astfel :

„Alte datorii în legătură cu personalul”

„Alte creanțe în legătură cu personalul”

-după conținutul economic este un cont de datorii și creanțe salariale

-după funcția contabilă este un cont bifuncțional.

Se creditează cu garanțiile gestionare reținute personalului (421), sumele datorate personalului și concediile de odihnă neefectuate pentru care nu s-au întocmit state până la închiderea exercițiului (641), sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438), sumele încasate în numerar sau reținute personalului, în contul datoriilor, din salariile și ajutoarele materiale cuvenite (431, 421, 423).

Se debitează cu sumele reprezentând alte datorii în legătură cu personalul, achitate în numerar (531), cu sumele datorate de personal reprezentând chirii (438,706), avansuri nejustificate (542), salarii, ajutoare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite imputate (708, 758, 4427), sumele restituite gestionarilor în numerar reprezentând garanțiile și dobânzile aferente la încetarea sarcinilor de gestiune (5311), cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal, inclusiv TVA aferent (5322, 5323), datorii față de personal prescrise sau anulate și scoase din evidență (7588).

Soldul creditor reprezintă sumele cuvenite personalului.

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de personal întreprinderii.

Operațiuni privind decontările cu personalul și cu bugetele de asigurări sociale și protecție socială

Conform statului de salarii avem următoarele înregistrări:
Pe data de 25.01.2020 se înregistrează plata avansului la salarii conform listei de avans în suma de 50.000 lei:
                        425                       =                      5311                          50.000
„Avansuri acordate personalului”                        „Casa in lei”

Conform statului înregistrăm la sfârșitul lunii cheltuielile unității aferente unui fond brut de salarii de 111.000 lei

                   641                               =                    421                            111.000
„Cheltuieli cu salariile personalului”            „Personal-salarii datorate”

ACTIVE CIRCULANTE

Definitii 

Un activ circulant este un activ care: 

a) se asteapta sa fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vandut sau consumat in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; 

b) este detinut, in principal, in scopul tranzactionarii; 

c) se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; sau 

d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata. 

In categoria activelor circulante se cuprind: 

a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura; 

b) investitii financiare pe termen scurt; 

c) casa si conturi la banci. 

d) creante;

1. Stocuri 

Stocurile sunt activele curente: 

– detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; 

– in curs de executie (fabricatie) in vederea vanzarii in procesul desfasurarii nor- male a activitatii; sau 

– sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. 

Structuri ale stocurilor 

1.marfuri (bunurile pe care entitatea le achizitioneaza in vederea revanzarii sau pro- dusele predate spre vanzare magazinelor proprii); 

2.materii prime (participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata); 

3.materiale consumabile (participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit): 

– materiale auxiliare; 

– combustibili; 

– materiale pentru ambalat; 

– piese de schimb; 

– seminte si materiale de plantat; 

– furaje; si 

– alte materiale consumabile; 

5.materiale de natura obiectelor de inventar; 

6.produse: 

– semifabricatele (produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor); 

– produsele finite (produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor); si 

– produsele reziduale (rebuturile, materialele recuperabile si deseurile); 

7.animale si pasari: 

– animalele obtinute din fatari si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji 

si altele) crescute si folosite pentru reproductie; 

– animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate; 

– coloniile de albine; si 

– animalele pentru productie (lana, lapte si blana); 

8.ambalaje (ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte); 

9.productia in curs de executie (productia care nu a trecut prin toate fazele de pre- lucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate). 

Elementele de stocuri includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care sunt inregistrate in contabilitate in mod distinct pe categorii de stocuri.

2. Investitii financiare pe termen scurt

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.

Alte investitii pe termen scurt reprezinta obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt.

In categoria altor investitii pe termen scurt intra si depozitele bancare pe termen scurt.

3. Casa si conturi la banci

Conturile la banci cuprind: valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si valuta, cecurile entitatii, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.

Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente prezentate entitatii si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont distinct.

Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca.

Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare sau venituri financiare, dupa caz.

Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate, se tine distinct in lei si in valuta.

Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunii.

Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta, inclusiv cele derulate in cadrul contractelor cu decontare la termen, se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs valutar.

CONCURENȚA - COMPONENTĂ A PIEȚEI

Concurenţa este un mod de manifestare a economiei pe piaţă, în care pentru un bun omogen şi substitutele sale, existenţa unui singur producător devine, practic, imposibilă. 

Problema concurenţei prezintă interes pentru toţi actorii pieţei: producători, consumatori, intermediari. 

Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai competitivă, iar câştigul net să fie cât mai bun. Iar acţiunile unei firme nu depind exclusiv de aceasta, ci de acţiunile concurenţilor ei. În absenţa concurenţilor orice firmă aflată pe piaţă ar putea să-şi stabilească liber preţurile la un nivel ridicat. 

În funcţie de numărul de concurenţi si gradul de diferenţiere al produselor întâlni 

Concurenţa imperfectă este situaţia de pe piaţă în care condiţiile necesare pentru existenţa concurenţei perfecte nu sunt satisfăcute. Forme de concurenţă imperfectă: 

Monopol – situaţie în care există un singur vânzător al unui bun economic. 

Oligopol – situaţia în care există un număr redus de vânzători ai unui bun economic. 

Concurenţa monopolistă – situaţie în care există mai multi vânzători de bunuri total diferite. 

Monopson – situaţie în care există un singur cumpărător al unui bun economic. 

Oligopson – situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai unui bun economic. 

Concurenţa imperfectă poate apărea pe anumite pieţe din cauza lipsei de informare a cumpărătorilor si vânzătorilor despre preţuri şi despre bunurile de pe piaţă. 

Concurenţa perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o formă ipotetică a pieţei în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a influenţa preţurile de pe piaţă. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ţinând cont de definiţia standard a economiei. Analiza pieţelor perfect competitive asigură fundamental teoriei cererii si ofertei. 

În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi nevoi de consum sau a unor nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau asemănătoare. În funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă: 

Concurenţa directă este cea mai uşor de observat şi poate fi: 

· concurenţă de marcă – ce are loc între firme ce oferă aceleaşi bunuri şi servicii destinate satisfacerii aceloraşi nevoi. Diferenţierea între concurenţi se realizează în acest caz prin intermediul mărcii. Exemplu: producătorii de bere, benzină, pâine, etc. 

· concurenţă la nivel de industrie – ce are loc între firme ce oferă produse similare care satisfac diferit aceeaşi nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în consum, iar competiţia se realizează prin diferenţierea calitativă a produselor. Exemplu: industria alimentară, industria confecţiilor. 

Concurenţă indirectă este privită mai ales din punct de vedere al pieţei şi poate fi: 

· concurenţă formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeaşi nevoie în moduri diferite. Exemplu: nevoia de a petrece timpul liber se satisface vizionând un film sau participând la o excursie. 

· concurenţă generică – ce se întâlneşte la nivelul întregii pieţe, firmele disputându-si de fapt venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile. 

Concurenții direcți și indirecți

În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi nevoi de consum sau a unor nevoi diferite, ele adresând acestora produse sau servicii identice, substituibile sau asemănătoare. În funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă:

Concurenţa directă este cea mai uşor de observat şi poate fi:

· concurenţă de marcă – ce are loc între firme ce oferă aceleaşi bunuri şi servicii destinate satisfacerii aceloraşi nevoi. Diferenţierea între concurenţi se realizează în acest caz prin intermediul mărcii. Exemplu: producătorii de bere, benzină, pâine, etc.

· concurenţă la nivel de industrie – ce are loc între firme ce oferă produse similare care satisfac diferit aceeaşi nevoie. Este vorba, în general, de produse sau servicii substituibile în consum, iar competiţia se realizează prin diferenţierea calitativă a produselor. Exemplu: industria alimentară, industria confecţiilor.

Concurenţa indirectă este privită mai ales din punct de vedere al pieţei şi poate fi:

· concurenţă formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeaşi nevoie în moduri diferite. Exemplu: nevoia de a petrece timpul liber se satisface vizionând un film sau participând la o excursie.

· concurenţă generică – ce se întâlneşte la nivelul întregii pieţe, firmele disputându-si de fapt venituri ale cumpărătorilor, care sunt obligaţi să îşi ierarhizeze nevoile.