IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit este o taxă pe care o datorează către bugetul de stat persoanele juridice cu cetăţenie română, dar şi cele străine care desfăşoară activităţi pe teritoriul ţării noastre prin intermediul unui sediu permanent şi care folosesc sisteme fiscale de vânzare şi de gestiune.

Impozitul pe profit este un impozit direct pe care guvernele îl impun asupra unei părţi a veniturilor generate de întreprinderile aflate în jurisdicţia lor. Impozitul pe profit constituie astfel o sursă de venituri bugetare pentru guverne, utilizate pentru finanţarea serviciilor publice, plata obligaţiilor guvernamentale şi furnizarea de bunuri pentru cetăţeni.

În ţara noastră, cota de impozitare a profitului este de 16%.

Toate normele generale privind impozitul pe profit, sfera de aplicare, cetăţenii care au calitatea de contribuabili, deducerile, dar şi alte aspecte cu privire la această taxă sunt incluse în Codul Fiscal.

• Cine plateşte impozitul pe profit

Toţi contribuabilii persoane juridice române şi străine plătesc impozit pe profit. Conform Codului Fiscal, la plata impozitului pe profit se încadrează persoane juridice precum:

• companiile naţionale;

• societăţile naţionale;

• regiile autonome, indiferent de subordonare;

• societăţile, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare străină la capital sau cu capital integral străin;

• societăţile agricole şi alte forme de asociere agricola cu personalitate juridică;

• cooperativele agricole;

• societăţile cooperative;

• instituţiile financiare şi instituţiile de credit;

• fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate ce are statutul legal de persoană juridică şi este constituită potrivit legislaţiei române.

De asemenea, impozit pe profit plătesc microîntreprinderile. Acestea au cote diferite de impozitare, în funcţie de numărul de angajaţi: 1% din profit plătesc microîntreprinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi; 3% - cele care nu au salariaţi.

Fiecare firmă are obligaţia să plătească anual impozitul pe profit. Contribuabilii pot decide însă efectuarea de plăţi anticipate, trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (Formular 101), şi anume 25 martie inclusiv a anului următor.

Calculul impozitului pe profit

Rezultatul oricărei activităţi economice este luat în considerare din două perspective:

1. ca rezultat contabil, reprezentând rezultatul brut al exerciţiului fiscal, înainte de impozitare;

2. rezultat fiscal, care se traduce prin profit impozabil sau prin pierdere fiscală.

Potrivit Codului Fiscal, profitul impozabil reprezintă diferenţa dintre veniturile care se realizează din orice sursă şi cheltuielile efectuate cu scopul obţinerii de venituri, pe parcursul unui an fiscal. Din rezultat se scad veniturile neimpozabile, iar la acestea se adaugă cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiecărei activităţi contabile se numeşte rezultat contabil, iar acesta reprezintă profitul sau pierderea înregistrată în contabilitate şi determinată prin respectarea principiilor şi regulilor contabile.

Profitul impozabil = venituri totale - cheltuieli totale - venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile.

Cum se calculează rezultatul fiscal

Rezultatul fiscal este obţinut prin calcularea diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile totale, înregistrate potrivit eglementărilor contabile, urmată de scăderea veniturilor neimpozabile şi a

deducerilor fiscale şi de adăugarea cheltuielilor nedeductibile.

Comparaţia dintre veniturile cumulate pe întreaga durată a anului fiscal şi a cheltuielilor cumulate de la începutul anului determină rezultatul fiscal, pe baza înregistrării impozitului pe profit în contabilitate, trimestrial, cu ajutorul unui program electronic de gestiune.

Rezultatul fiscal pozitiv reprezintă profitul impozabil, în timp ce rezultatul fiscal negativ este considerat pierdere fiscală.

În scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze, în registrul de evidenţă fiscală, veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, precum şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, în acelaşi an fiscal, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.

• Cum se aplică scutirile de impozit

Potrivit articolului 13 din Codul Fiscal, există entităţi care sunt scutite de la plata impozitului pe profit, în funcţie de activitatea lor:

• microîntreprinderile cu cel puţin un salariat plătesc un impozit de 1%, iar cele fără niciun salariat plătesc un impozit de 3%. Acestea sunt, aşadar, scutite de la plata impozitului pe profit

în cota de 16%;

• unităţile private de învăţământ preuniversitar şi superior sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obţinute şi utilizate în anul curent sau în anii următori, în acord cu

reglementarile legale din domeniul educaţiei;

• cultele religioase beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe veniturile obţinute din valorificarea obiectelor de cult, chirii, cedarea sau înstrăinarea activelor corporale, venituri din activităţi economice sau despăgubiri în forma bănească.

Pe lista entităţilor scutite de la plata impozitului pe profit mai intră Trezoreria Statului, Banca Naţională a României, Academia Română, Fondul de garantare a pensiilor private, Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de compensare a investitorilor, Societatea Naţională de Cruce Roşie, asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi ONG-urile care obţin venituri din activităţile economice de cel mult 15.000 de euro.

• Cheltuielile deductibile parţial

La capitolul cheltuielilor deductibile se numară cheltuielile destinate cercetării şi dezvoltării de către persoanele juridice care primesc stimulente fiscale ca deducere suplimentară în proporţie de 50% la calculul rezultatului fiscal.

• Ce este şi cum se întocmeşte registrul de evidenţă fiscală

Pentru calcularea profitului impozabil este necesară existenţa unui registru de evidenţă fiscală. Acesta se întocmeşte într-un singur exemplar, scris sau electronic. Completarea datelor trebuie realizată în ordine cronologică, cu rigoare faţă de operaţiunile fiscale şi faţă de datele care sunt prezentate în declaraţiile de impunere. În registrul fiscal trebuie să

figureze amortizarea fiscală, reducerile şi scutirile de impozit pe profit, calculul dobânzilor şi diferenţelor de curs valutar deductibile fiscal, precum şi lichidările şi transferurile de active şi de titluri de participare.

• Care este cota de impozitare?

Nivelul impozitului pe profit practicat în România se încadrează în media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, cota generală de impozitare aplicată fiind de 16% asupra profitului înregistrat.

Cu toate că cele mai multe companii de pe teritoriul României au obligaţiasă comunice profitul pe care îl înregistrează şi din care se calculează taxa cuvenită, sunt şi societăţi care beneficiază de concesii tarifare sau scutiri de la achitarea acestui impozit.

Cu titlu de excepţie, se aplică o cotă de impozitare de 5% asupra veniturilor înregistrate în cazul societăţilor care:

• prestează servicii aferente barurilor sau cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau care realizează activităţi în concordanţă cu un contract de asociere;

• şi care realizează un profit mai mic decât 5% din veniturile realizate.

• Anul fiscal diferit de anul calendaristic

Contribuabilii care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar.

Contribuabilii care opteaza pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic depun formularul (014) "Notificare privind modificarea anului fiscal" in termen de 15 zile de la data inceperii anului fiscal modificat sau de la data inregistrarii contribuabilului - in cazul in care se opteaza de la infiintare pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic.

Primul an fiscal modificat include si perioada anterioara din anul calendaristic cuprinsa intre 1 ianuarie si ziua anterioara primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentand un singur an fiscal.

Contribuabilii care opteaza pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic aplica urmatoarele reguli de declarare si plata a impozitului pe profit:

a) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit trimestrial si pentru care anul fiscal modificat incepe in a doua, respectiv in a treia luna a trimestrului calendaristic, prima luna, respectiv primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligatia declararii si platii impozitului pe profit, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplica si in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua, respectiv in a treia luna a trimestrului IV al anului calendaristic;

b) contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, pentru anul fiscal modificat continua efectuarea platilor anticipate la nivelul celor stabilite inainte de modificare; in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua, respectiv in a treia luna a trimestrului calendaristic, prima luna, respectiv primele doua luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligatia declararii si efectuarii platilor anticipate, in suma de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare luna a trimestrului, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare incheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplica si in cazul in care anul fiscal modificat incepe in a doua, respectiv in a treia luna a trimestrului IV al anului calendaristic.

Nu intra sub incidenta acestor prevederi contribuabilii care se dizolva cu lichidare, pentru perioada cuprinsa intre prima zi a anului fiscal urmator celui in care a fost deschisa procedura lichidarii si data inchiderii procedurii de lichidare.

Reguli aplicabile pentru contribuabilii care opteaza pentru revenirea la anul calendaristic ori pentru schimbarea perioadei din care este constituit anul fiscal.

Contribuabilii care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic daca isi modifica exerci?iul financiar, potrivit reglementarilor contabile, pot opta ca anul fiscal modificat sa corespunda cu exercitiul financiar. Pentru stabilirea anului fiscal modificat acesti contribuabili aplica urmatoarele reguli:

a) daca anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal modificat include si perioada cuprinsa intre ziua ulterioara ultimei zile a anului fiscal modificat si 31 decembrie a anului respectiv; declaratia anuala de impozit pe profit aferenta ultimului an fiscal modificat se depune pâna la data de 25 martie inclusiv a anului urmator;

b) daca se modifica perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal modificat include si perioada cuprinsa intre ziua ulterioara ultimei zile a anului fiscal modificat si ziua anterioara primei zile a noului an fiscal modificat.

Modificarea perioadei anului fiscal se comunica organelor fiscale competente astfel:

a) contribuabilii care modifica anul fiscal potrivit lit. a), pana la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul fiscal modificat;

b) contribuabilii care modifica anul fiscal potrivit lit. b), in termen de 15 zile de la data inceperii noului an fiscal modificat.

• Când şi unde se plăteşte impozitul pe profit

Reglementarile privind declararea şi plata impozitului pe profit sunt prevazute în articolul 41 al Codului Fiscal actualizat.

Fiecărui agent economic îi revine obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, dar contribuabilii au şi posibilitatea de a efectua plăţi anticipate, trimestrial. Plata impozitului se realizează până la data de 25 martie a anului următor, cel trimestrial trebuie achitat doar până la finalul primelor trei trimestre din an. Pentru fiecare dintre cele trei plăţi trebuie depusă declaraţia 100, privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. Plata impozitului pe profit se face la trezoreria din cadrul ANAF unde este înregistrată fiecare dintre persoanele juridice obligate la plata acestei taxe.

Cultele religioase, insituţiile particulare de învaţământ preuniversitar şi superior, asociaţiile de proprietari, organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi cele patronale şi contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, pomicultură şi viticultură au obligaţia să declare şi să plătească impozitul pe profit anual până la data de 25 februarie a anului următor celui pentru care este realizat calculul impozitului.

• Ce implică declararea eronată a impozitului pe profit

Erorile în declararea impozitului pe profit sunt corectate prin ajustarea rezultatului fiscal al anului vizat şi prin depunerea unei declaraţii cu rol rectificator, în acord cu condiţiile stipulate în Codul Fiscal. În cazul erorilor legate de contul de profit şi de pierdere, acestea sunt luate în considerare la determinarea rezultatului fiscal al anului, în care se realizează corectarea acestora. Astfel, în cazul în care există erori înregistrate în contabilitate, acestea se corectează în felul următor:

1. Erorile referitoare la rezultatul reportat sunt corectate, mai întâi, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea, urmată de depunerea unei declaraţii cu rol rectificator, respectând condiţiile prevazute de Codul Fiscal;

2. Erorile referitoare la contul de profit şi pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se efectuează corectarea acestora.

• Cum se aplică penalităţile pentru neplata impozitului pe profit

Agenţii economici care întârzie cu îndeplinirea obligaţiilor de plată la termen se supun aplicării de dobânzi şi de penalităţi specifice. Codul de procedură fiscală stabileşte dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la termen. Acestea se calculează aferent fiecărei zile de întârziere, cu începere din ziua imediat următoare termenului de scadenţă, până la data la care se achită suma datorată.

• Concluzii

Declararea şi plata corectă a impozitului pe profit scuteşte contribuabilii de problemele care pot apărea în relaţia cu autorităţile fiscale, precum şi oferă beneficii comunităţilor din care contribuabilii fac parte prin stimularea bugetului de stat, folosit mai apoi pentru investiţii la nivel naţional.

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA)

Legislaţie: Directiva a 6-a este Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugata: baza unitara de stabilire, publicata în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 13 iunie 1977, cu modificările şi completările ulterioare;

Taxa pe valoarea adăugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului si care este colectat.

Valoarea adăugată = Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumuri intermediare

Tipuri de TVA:

-TVA deductibilă (4426) – aplicată asupra achiziţiilor

-TVA colectată (4427) – aplicată asupra vânzărilor

-TVA de recuperat (4424) – diferenţa pozitivă dintre TVA deductibilă şi TVA colectată (creanţă fiscală)

-TVA de plată (4423) – diferenţa pozitivă dintre TVA colectată şi TVA deductibilă (datorie fiscală)

TVA neexigibilă (4428)

Regularizarea TVA este operaţiune care se realizează la sfârşitul fiecărei luni si constă în închiderea conturilor 4426 şi 4427 pentru a stabili suma de recuperat /plătit de la/către stat.

Plata se realizează până la data de 25 ale lunii următoare.

Rambursarea se realizează doar în cazul în care contribuabilul solicită acest lucru prin bifarea căsuţei corespunzătoare din decontul de TVA.

BAZA DE IMPOZITARE

Baza de impozitare este constituita in principiu din contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de catre furnizor sau prestator din partea cumparatorului, existand si cazuri specifice.

Nu se includ in baza de impozitare:

- rabaturi, remize, risturnuri, sconturi acordate de furnizori direct clientilor la data exigibilitatii taxei ;

- sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate;

- dobânzile percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu întârziere;

- valoarea ambalajelor care circula între furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;

- sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele si în contul clientului, si care apoi se deconteaza acestuia, precum si sumele încasate în numele si în contul unei alte persoane.

COTELE DE TVA:

Potrivit Codului fiscal, cota standard de TVA de 19% se aplică bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile nescutite de taxă sau nevizate de cotele reduse.

Cota redusă de TVA de 9% se aplică următoarelor servicii:

livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă;

livrarea de produse ortopedice;

livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente folosite în prepararea alimentelor, produse folosite pentru a completa sau înlocui alimentele;

livrarea apei pentru irigații în agricultură;

livrarea de îngrășăminte și de pesticide folosite în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specifice folosite în sectorul agricol;

serviciile de alimentare cu apă şi canalizare.

Referitor la cota redusă de TVA de 5%, aceasta se aplică pentru:

manualele școlare, cărțile, ziarele și revistele, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;

serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele scutite;

livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite;

cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea;

dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311 și 9313, în scopul practicării sportului și educației fizice, altele decât cele scutite;

transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste, în scop turistic sau de agrement;

transportul de persoane folosind instalațiile de transport pe cablu, în scop turistic sau de agrement (telecabină, telegondolă, telescaun, teleski);

transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală folosite în scop turistic sau de agrement;

transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement;

livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, adică a produselor montane, eco și tradiționale.

Contabilitatea decontărilor cu personalul și cu bugetul de asigurări și protecție socială

1. Structura datoriilor și creanțelor privind personalul și bugetul de asigurări și protecție socială

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli și decontarea salariilor cuvenite angajaților. Structural salariile sunt formate din: salariul de bază, sporurile și adaosurile pentru condiții speciale de muncă și rezultatele obținute, indemnizații și alte sporuri.

Cheltuielile suportate de angajator:

1. Fondul de salarii reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajatori (din contracte de muncă și contracte de convenții) și cuprinde elementele (statul de salarii):

-Salariul de încadrare stabilit prin negociere colectivă sau individuală între patronat și salariați.

-Sporurile și adaosurile pentru vechime în muncă, condiții grele, funcții suplimentare, pentru conducere.

-Indexările reprezentând actualizări la inflație

-Indemnizații pentru concedii de odihnă (până la 5 ani vechime 18 zile lucrătoare pe an, pentru 5-15 ani vechime 21 zile lucrătoare) și peste 15 ani vechime 25 zile lucrătoare/an. Cuantumul indemnizației se calculează astfel: salariu mediu zilnic x număr de zile de concediu, unde salariul mediu zilnic = (salariul de bază + spor de vechime + indemnizație de conducere) : număr de zile lucrătoare din luna respectivă. Se achită cu 5 zile înainte de plecarea în concediu.

-Indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii.

-Avantajele în natură: bunuri sau servicii.

Contribuțiile societății privind salariile:

-CAS contribuția societății la asigurările sociale 19.5% din fondul de salarii realizat.

-CASS contribuția unității la asigurările sociale de sănătate calculate 6% din fondul de salarii realizat.

-CAS. A.B. Contribuția societății la asigurările de accidente + boli profesionale 0.5% ( variabil în funcție de CAEN) din fondul de salarii realizat.

-CAS .CCI contribuția societății la asigurările sociale pentru concedii și indemnizații 0.85% din fondul de salarii realizat.

-Șomaj CFS contribuția societății la fondul de șomaj 2% la fondul brut de salarii.

Fondul de garantare al salariilor 0.25% din fondul de salarii realizat.

Comisionul datorat Casei Naționale de Pensii 0.75 % din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă, sau 0.25 % pentru verificarea și certificarea legalității înregistrărilor.

Reținerile din salarii suportate de angajați.

-CAS contribuția la asigurările pentru pensie 9.5% din salariul brut realizat

-Șomaj C.F.S., contribuția la fondul de somaj 1% la fondul de salariu brut realizat

-CASS contribuția angajatului la asigurările sociale de sănătate calculate 6.5% din fondul de salarii realizat.

-Impozit pe salarii, 16% aplicat la baza de calcul (baza de calcul = salariul brut – cas –cass – șomaj - deducerea personală)

-Alte rețineri datorate terților ( avans, rate, sporuri).

Determinarea salariului impozabil și a impozitului pe venitul din salariu.

Venitul brut reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de muncă, venitul impozabil din salarii se determină astfel:

Din venitul brut se deduc: contribuția personalului la asigurările sociale 9,5%, la fondul de șomaj 1%, la asigurările sociale de sănătate 6,5% rezultând venitul net.

Din venitul net se scad deducerile personale rezultând venitul impozabil la care se aplică cota de impozitare.

Persoanele fizice au dreptul la deducere din venitul anual global a unor sume sub formă de deducere personală acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile (variabil în funcție de persoane aflate în întreținere).

Documente privind evidența salariaților:

Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în parte se pot grupa astfel:

Documente privind prezența la lucru: pontaj, condică de prezență, foaie colectivă de pontaj, carnet de pontaj, situația prezenței și absenței.

Documente privind producția obținută: bon de lucru, individual și colectiv, raport de personal și salarizare.

Documente privind stabilirea salariilor: lista de avans chenzinal, lista de indemnizații pentru concediu de odihnă, lista pentru plăți parțiale, drepturi bănești, chenzina I, II, etc.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul

Contabilitatea sintetica a decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul grupei 42 „Personal si conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:

„Personal salarii datorate”

„Personal – ajutoare materiale acordate”

„Prime reprezentând participarea personalului la profit”

„Avansuri acordate personalului”

„Drepturi de personal neridicate”

„Rețineri din salarii datorate terților”

„Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul”

Contul 421 „Personal salarii datorate” ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturi salariale cuvenite în bani sau în natură inclusiv a avansurilor și premiilor achitate din fondul de salarii.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu salariile și drepturile cuvenite personalului (641).

Se debitează cu reținerea din salarii a avansurilor chenzinale (425), sumele datorate terților pentru cumpărări de bunuri, chirii, rate, etc (427), contribuția pentru asigurările sociale (4312), contribuția pentru asigurările sociale de sănătate (4314), contribuția pentru ajutorul de șomaj (4273), impozitul pe salarii (444) și datorii către unitate (428), cu valoarea la prețul de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plata în natură potrivit legii (345), cu drepturi de personal neridicate (426), salariile nete achitate personalului prin virament în conturile personale sau în numerar (512, 531).

Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate personalului.

Contul 423 „Personal ajutoare materiale acordate” ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitatea temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, și a altor ajutoare acordate.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu ajutoarele materiale suportate din CAS (431) precum și cu ajutoarele materiale acordate (645).

Se debitează cu ajutoarele materiale achitate (512, 531), cu reținerea reprezentând avansuri acordate (425), sume datorate unității sau terților (427), contribuția la asigurarea socială (4312), contribuția la asigurarea socială de sănătate (4314) și pentru ajutorul de șomaj (4372) și impozitul datorat (444), cu ajutoarele materiale neridicate la termen (426).

Soldul creditor reprezintă ajutoare materiale datorate salariaților.

Contul 424 „Participarea personalului la profit” tine evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele repartizate personalului din profitul realizat în exercițiul expirat (117).

Se debitează cu impozitul reținut (444), sumele achitate personalului (531, 512), sumele neridicate de personal în termen (426). Soldul creditor reprezintă stimulentele din profit, datorate personalului.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului” ține evidența avansurilor acordate.

-după conținutul economic este un cont de creanțe,

-după funcția contabilă este un cont de activ.

Se debitează cu avansurile chenzinale acordate salariaților (512, 531), avansurile neridicate în termen (426).

Se creditează cu sumele de pe statele de salarii sau de ajutoare, reținute ca avans (421, 423).

Soldul debitor reprezintă avansurile acordate și nereținute.

Contul 426 „Drepturi de personal neridicate” ține evidența drepturilor de personal neridicate în termen legal.

-după conținutul economic este un cont de datorii,

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală, avansuri chenzinale și alte drepturi, neridicate în termenul prevăzut pentru plata acestora (421, 423, 424, 425).

Se debitează cu sumele neridicate la termen și achitate ulterior personalului (512, 513), drepturile de personal neridicate în termen și prescrise (7588).

Soldul creditor reprezintă drepturile de personal neridicate.

Contul 427 „Rețineri din salarii datorate terților” ține evidența reținerilor din salarii datorate terților.

-după conținutul economic este un cont de datorii

-după funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu sumele reținute pe stat, datorate terților reprezentând chirii, rate și alte obligații față de terți (421, 423,424).

Se debitează cu plata acestora către terți (512, 531).

Soldul creditor reprezintă sumele reținute salariaților, datorate terților.

Contul 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul, el este un cont sintetic de gradul I, care se dezvoltă în alte două conturi sintetice de gradul II, astfel :

„Alte datorii în legătură cu personalul”

„Alte creanțe în legătură cu personalul”

-după conținutul economic este un cont de datorii și creanțe salariale

-după funcția contabilă este un cont bifuncțional.

Se creditează cu garanțiile gestionare reținute personalului (421), sumele datorate personalului și concediile de odihnă neefectuate pentru care nu s-au întocmit state până la închiderea exercițiului (641), sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438), sumele încasate în numerar sau reținute personalului, în contul datoriilor, din salariile și ajutoarele materiale cuvenite (431, 421, 423).

Se debitează cu sumele reprezentând alte datorii în legătură cu personalul, achitate în numerar (531), cu sumele datorate de personal reprezentând chirii (438,706), avansuri nejustificate (542), salarii, ajutoare de boală, sporuri și adaosuri necuvenite imputate (708, 758, 4427), sumele restituite gestionarilor în numerar reprezentând garanțiile și dobânzile aferente la încetarea sarcinilor de gestiune (5311), cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal, inclusiv TVA aferent (5322, 5323), datorii față de personal prescrise sau anulate și scoase din evidență (7588).

Soldul creditor reprezintă sumele cuvenite personalului.

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de personal întreprinderii.

Operațiuni privind decontările cu personalul și cu bugetele de asigurări sociale și protecție socială

Conform statului de salarii avem următoarele înregistrări:
Pe data de 25.01.2020 se înregistrează plata avansului la salarii conform listei de avans în suma de 50.000 lei:
                        425                       =                      5311                          50.000
„Avansuri acordate personalului”                        „Casa in lei”

Conform statului înregistrăm la sfârșitul lunii cheltuielile unității aferente unui fond brut de salarii de 111.000 lei

                   641                               =                    421                            111.000
„Cheltuieli cu salariile personalului”            „Personal-salarii datorate”