23 februarie 2021

ETALAREA MĂRFURILOR ÎN VITRINE

1 Criterii-cadru privind tehnica etalării mărfurilor în vitrine

Pentru a realiza o etalare estetică se pot combina diverse elemente astfel încât să se obțină efecte cât mai plăcute.

Asemenea elemente sunt:

1.1 CULOAREA

Etalarea fiind o compoziție vizuală folosește culoarea ca un mijloc deosebit de eficace. Se folosesc atât culorile calde (roșu, portocaliu, vernal) care “vin” mai în față, dar și culorile reci (albastru, verde) care se “duc” spre fundul vitrinei. Se poate folosi și numai o singură culoare care creează un șoc psihologic interesant, dar realizarea este mai dificilă .

La alegerea culorilor produselor prezentate in vitrina se va urmari obtinerea unei unitati de expresie fata de tematica, tinand cont de semnificațiile psihologice ale fiecăruia și rezonanțele lor efective.

De exemplu,albastru exprima linistea,calmul,pe cand rosul este mai active,mai dinamic.La produsele viu colorate cum sunt cele de parfumerie, cosmetice, chimicale, mase plastice etc. se urmărește realizarea unei ritmicitati a tonurilor, suparafetelor si contrasetelor. Deasemenea cristalinul ochiului uman este galben,se recomnada evitarea folosirii acestei culori in vitrine,pentru a nu da loc la unele anomalii de percepție.

1.2 DECORUL

Evidențierea unei mărfi poate declanșa trecătorului emoții capabile sa-i fixeze interesul. Decorul prin modul de prezentare al produselor etalate, are un rol activ. Acest efect specific, obținut prin diferite combinații, pe o anumită tematică, creează ambianța necesară și dirijează privirea către articolele etalate.

Culoare materialelor folosite pentru obtinerea decorului trebuie echilibrata cu cea a produselor etalate,tinad seama ca marfa este cea care trebuie pusa in valoare.

1.3 SPATIUL

Etalarea se realizeaza nu pe un singur plan ci in spatial intregii vitrine In acest sens dispunerea produselor trebuie sa se faca astfel incat sa asigure cea mai buna vizibilitate.In acest scop , in aranjarea materialui expus se utilizeaza diferite foreme de linii:
-linia verticala,care sublinieaza forta si soliditatea;
-linia orizontala,sinonima cu odihna,calmul si linistea;
-linia franta,symbol al dinamismului;
-linia curba,symbol al elegantei,rafinamentului,nobletei

Utilizarea spatiului se face prin forme simple,neincarcate, cu elegnta si eficienta.

1.4 LUMINA

Culorile,materialele utilizate sunt bine puse in evidenta de o lumina bine aleasa care san u stanjeneasca privirea celoir interesati.

Felul marfurilor prezentate impugn diferite grade de iluminare ,ca de exemplu,in vitrinele in care se expun marfuri de culoare inchisa si fara luciu (articole textile),este necesara o lumina mai puternica, in timp ce obiectele cu fete lucioase si viu colorate (bijuterii,articole de parfumerie) nu trebuie illuminate atat de puternic.Toate inscriptiile din vitrina trebuie sa fie in asa fel iluminate ,incat sa poata fi citite cu usurinta.Se poate folosi atat iluminatul de fon fluorescent ,cat si spoturile luminoase dirijate.

In procesul de etalare a marfurilor in vitrine este necesar sa se asigure realizarea urmatoarelor conditii:
-produsele ce urmeaza a fi expuse sa fie selectionate cu multa grija,evitandu-se prezentarea unui numar prea mare de articole ,aceasta daunand ansamblului;
-fiecare produs etalat trebuie sa constituie un punct de atractie;
-etalarea sa fie echilibrata,logica, cu mesajul publicitar usor preceptibil;
-orice vitrina sa aiba un punct de sprijin realizat prin diferite grupaje de materiale decorative,prin imbinarea unor elemente mobile sau prin efecte de lumina;
-etalarea sa se faca pe grupe de utilitati ,pentru a le identifica cu usurinta;
-produsele grele sau cu volum mare se vor etala pe orizontala aceasta fiind intrerupta cu pauze de décor pentru a evita monotonia;
-pentru expunerea mai multor sortimente cu sesizarea tuturor tipo-dimensiunilor acestora se va folosi etalarea pe verticala ;
-produsele cu ambalaje care au un aspect publicitar pronuntat se pot etala ambulate cu conditia ca cel putin unul sa fie dezambalat si prezentat in satre de functionare;
-produsele care reprezinta accesorii(robotul de bucatarie ,aspiratorul) se etaleaza impreuna cu aceasta dispuse in asa fel incat sa regleze modul de folosire ;iar produsele formate din mai multe subansamble se vor prezenta in stare ambalata (corpuri de iluminat,biciclete);
-toate produsele se vor etala si mentine in vitrine intr-o perfecta stare de curatenie.

2 Modalitati de realizare tehnica a etalarii marfurilor in vitrine se pot grupa in 3 categorii,astfel:
-etalarea –catalog se caracterizeaza prin multimea articolelor prezentate,evitand insa impresia de dezordine prin alegerea unui subiect de décor (o familie de produse sau asocierea unor produse pe modele si culori etc).
-etalarea-tema consta in realizarea unei vitrine plecand de la o idée conducatoare(tematica de sezon,luna cadourilor,evenimente cultural-sportive).
-etalarea-documentara are un anumit carcater ethnic,iar ca scop mai buna cunostere a unor produse,cu referire la particularitatile lor constructive si de functionare,la unele performante tehnice si la modalitatile sale de folosire .Acest mod de prezentare se foloseste cu prioritate la aparatele electrocasnice si electronice (

Prezentarea unei masini de spalat rufe,insotit de un desen cu schema autoturisemelor si cu afisarea caracteristicilor tehnice)

In functie de grupa de marfuri si de nivelul vitrinelor (generale,specializate,strict specializate si simple),tehnica de realizare a etalari prezinta particularitati deosebite.

Exemplificarea se va face cu referire la unele marfuri alimentare,textile-incaltaminte,metalo-chimice si electrotehnice.

1 ETALAREA IN VITRINE A CONSERVELOR

In vitrinele generale (combinate) etalarea conservelor se face pe grupe sortimentale,cu reprezentarea urmatoarelor posibilitati de asociere:
-conservle de legume se asocieaza cu gris,orez,paste fainoase,otet,ulei,faina;
-conservele de fructe se asocieaza cu biscuiti,sucuri naturale,siropuri,dulciuri;
-conservele de carne se asocieaza cu bauturile spirtoase,cu mustar sau cu alte conserve de legume mixe;
-conservele de peste se asocieaza cu bauturile spirtoase,cu citrice;
-conservele pentru copii se asocieaza cu dulciuri,siropuri,calciu gris,fosfarin,conserve de fructe.

Etalarea conservelor se va realiza liber pe verticala,folosind suporti cu ajutorul carora se pot crea vecinatati imediate,constituindu-se in tronsoane dinstincte.Decorul si elementele publicitare sunt destinate intregii vitrine ,avand un caracter general.

Toamna,in perioada aprovizionarii pentu iarna,aceste conserve fiind in centrul atentiei,li se acorda un spatiu mai mare de etalare si un décor-adecvat.

In vitrinile specializate ,prezentand o singura grupa de conserve,este recomandabil ca decorul sa se refere strict la grupa respective (ambalaj marit,marca fabricii,imaginea unui preparat din conserva respectiva sau chiar imaginea produsului conservat).

2 ETALAREA IN VITRINE A INCALTAMINTEI se face fie in vitrine strict specializate,fie in cele generale,ca articole complementare,pentr confectii.Gruparea se face pe destinatii de utilizare (sezon,de casa),pe categorii de cumparatori (sex si varsta) si in cadrul acestora,pe modele si culori,astfel incat sa obtina o informare rapida asupra sortimentelor existente in magazine,precum si posibilitatea de a compara modelele intre ele.Tematica compozitionala este axata pe redarea atmosferei de sezon utilizandu-se elemente grafice sau grosforuri.

O mare importanta ,o are utilizarea suportilor de etalare universali (modelele X,Y,U din sticril transparent sau color) care contribuie la asezarea incaltamintei in pozitii diferite,astfel incat sa fie vizibile calitatile acesteia.

3 ETALARE IN VITRINE A JUCARIILOR se va face sugerand abundenta si varietate.Abundenta de produse se va realize prin ridicarea expunerii pe verticala,folosind in acest scop panouri,gratare sau gradere (suite pe prisme,sistemul suplex cu module care se pot extinde at ape verticale cat si pe orizontala ,putand include nu numai marfa ci si elemnete de décor ,fotogarfii,texte publicitare).

Gruparea jucariilor se poate face pe meserii si preocupari de exemplu: papusi cu masini de cusut si tipare de rochite,truse pentru activitati practice cu aeromodele etc.Prin grafica si fotografii se va sugera orientarea spre truse si instrumente pentru diverse preocupari (traforaj,pirogravare).

Elementele de ambianta si décor trebuie sa fie axate pe termini specifice sezonului sau campaniei publicitare (ziua copilului).Tematica vitrinelor va include o larga varietate de probleme: scene cu eroi din basme,povestiri,filme indragite de copii,scene evocand jocuri de copii,modul de folosire a unor jucarii etc.De asemenea,se vor crea scene reale de joaca si din activitatea copiilor folosind manechine puse in contextul unor situatii veritice de viata.Jucariile se pot prezenta ambulate,dezambalate si dupa caz,montate (jocuri de constructii,aero si navo-modele etc).

4 ETALAREA IN VITRINE A APARATELOR ELECTROCASNICE se face pe grupe de produse:radioreceptoare,radio-casetofoane,casetofoane,incinte si boxe acustice,amplificatoare,televizoare,in toate variantele de modele,culori si finisaje.

Suportii de etalare vor fi simpli,rezistenti si caserati cu material textile,iar din combinarea lor sa rezulte gradenme stil amfiteatru sau compozitii cu volume ritmate.

Etalarea lor se poate face combinand produsele intre ele,asa cum se regasesc ele in interiorul unui apartament :televizor cu radio,casetofon si pick-up.

Se pot organiza si vitrine specializate pe tipuri de aparate,cum ar fi : intrega gama de radio receptoare sau de televizoare,cu acesoriile aferente.

Elementele de décor pot reflecta campaniile publicitare comerciale,evenimnetle sportive sau culutale mai importante intro perspectiva apropiata.




18 februarie 2021

Structuri patrimoniale de pasiv

Pasivul, prin componența sa, reflectă modul de finanțare (proprie sau străină) a mijloacelor economice și gradul de exigibilitate (termenul de decontare) al surselor de finanțare.
Pasivul patrimonial cuprinde elemente sau noţiuni abstracte ce nu reprezintă ceva fizic concret.
Pasivul patrimonial arată sursele de finanţare a activului patrimonial şi anume:
1) datorii faţă de acţionari (datorii interne)
2) datorii faţă de terţi externi( datorii externe)

Structura a pasivului este delimitată în patru categorii:
1. Capital și rezerve
2. Provizioane
3. Datorii
4. Venituri in avans

I. CAPITALUL ȘI REZERVELE (numite și capital propriu) reprezintă sursele de finanțare stabile de care dispune entitatea. Alături de creditele pe termen lung, capitalurile proprii fac parte din categoria capitalurilor permanente.

Capitalul propriu reprezintă surse de finanţare proprie şi prezintă următoarele caracteristici:
a) sursa de finanţare stabilită de care dispune firma;
b) asigură stabilitatea în independenţa financiară a firmei;
c) dă dreptul titularilor de patrimoniu la activele societăţii.

Structura capitalului propriu:

1. Capial social
-provine de la investitori care pot fi acţionari sau asociaţi
-genereaza drepturi şi obligaţii intre unitatea economică şi acţionari, este împarţită în acţiuni sau părţi sociale care au o valoare anumită (valoare nominală).
-este constituit la înfiinţarea societăţi, iar pe parcursul desfăşurării activităţii poate fi majorat sau micşorat.
Cuprinde:
-capitalul subscris nevărsat (promisiunea acţionarilor sau asociaţilor)
-capitalul subscris vărsat (aportul efectiv în bani sau în natura al asociaţilor sau acţionarilor).

2. Prime de capital - surse de finanţare proprii obţinute de unitatea patrimonială în urma majorării capitalului social.
Cuprinde:
a) prime de emisiune - se calculează ca diferenţa, între valoarea de emisiune a noilor acţiuni (mai mare) şi valoarea nominală a vechilor acţiuni (mai mică).
b) prime de aport- apar în momentul aducerii de noi aporturi.
c) prime de fuziune - apar în momentul fuzionării a două sau mai multe societăţi.
d) prime de conversie - se stabilesc ca diferenţă între valoarea obligaţiunii (mai mare) şi valoarea acţiunilor emise (mai mică).

3. Rezerve -surse de finanţare proprii ce se constituie la sfârşitul exerciţiului financiar prin repartizarea profitului sau din alte surse.
Constituirea şi utilizarea rezervelor se realizează prin diferite norme legislative sau prin hotărâri ale adunării generale ale acţionarilor.
Cuprind:
a) rezerve legale - se constituie din profitul brut (5% până la 20%) din capitalul social.
b) rezerve statutare - se constituie prin hotărârea AGA din profitul net.
c) alte rezerve - se constituie din profitul net

4. Rezerve din reevaluare - surplusuri de valori create prin reevaluarea activelor imobilizate ca diferenţă între valoarea înregistrată în urma reevaluării (mai mari) şi valoarea de intrare a activelor imobilizate (mai mică).

5. Rezultatul reportat - este rezultatul obţinut în anii anteriori și se prezintă sub forma profitului nerepartizat sau pierderii neacoperite.

6. Rezultatul curent:
-este rezultatul obținut în anul curent
-se prezintă sub forma de profit sau pierdere
-dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile = profit
-dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile = pierdere.

2. DATORIILE reprezintă surse de finanţare externe puse la dispoziţia unităţii patrimoniale pe o perioadă delimitată de timp, de către:
a) furnizori
b) bănci
c) alte instituţii pentru care unitatea patrimonială urmează să realizeze o prestaţie sau un echivalent valoric.

Există o multitudine de datorii clasificate după diferite criterii:
1) în funcţie de durată:
-datorii curente (pe termen scurt)
-datorii necurente (pe termen lung)
2) în funcţie de scopul tranzacţiei:
-datorii comerciale(furnizori şi efectele comerciale de plătit)
-datorii fiscale
-datorii către salariaţi
-datorii bancare
-datorii către stat
-datorii către acţionari sau asociaţi (dividente)

3. PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI - reprezintă datorii previzibile în viitorul apropiat incerte şi neclare din punct de vedere al scadenţei şi al valorii.
De obicei provizioanele se constuie la sfârşitul exerciţiului financiar
Tot în această categorie încadrăm şi ajustările pentru deprecierea activelor.

4. PASIVE DE REGULARIZARE - reprezintă valori ce asigură alocarea pentru fiecare exercițiu financiar numai a veniturilor ce îi sunt proprii.
În această categorie încadram:
1) subvenţii pentru investiţii reprezintă surse alocate de la bugetul de stat sau de la alte instituţii cu caracter neramburasbil, destinate investiţiilor sau achiziţionării de active imobilizate.
2) venituri în avans reprezintă sume încasate în perioada curentă pentru perioada viitoare.