CONTRACTUL DE LOHN

Contractul de lohn este contractul prin care un producător, numit executant, se obligă să execute un produs la comanda unui beneficiar, numit ordonator, în schimbul unei renumerații și pe baza documentației tehnice puse la dispoziție de ordonator.

În cadrul acestor contracte de lohn, beneficiarii dețin mărci de prestigiu și o poziție bine conturată pe piața mondială, valorificându-și la maximum avantajele care decurg din poziția de piață, pe când executanții oferă mijloace de producție și forță de muncă ieftină dar calificată, pentru că nu dețin fondurile necesare în a se lansa în programe relevante.

În cadrul contractelor de lohn, beneficiarii pun la dispoziția producătorilor materialele prime și documentația de executare (know-how, modele, proiecte, desene, echipamente tehnice, etc.), stabilind parametrii tehnici și indicatorii de calitate al produsului finit.

Ca și în orice alt contract bilateral, și contractul de lohn prevede anumite drepturi, dar și obligații pentru părțile contractante.

Executantul unui contract de lohn are obligația să execute produsul la termen și în condițiile de calitate convenite și să asigure pregătirea produselor finite pentru vânzare, stocare, ambalare, etc., având dreptul corelativ de a beneficia de materii prime, modele, desene și de plata prețului stabilit.

Beneficiarul are obligația să asigure executantului know-how-ul, materiile prime, modelele, desenele și echipamentele necesare, să preia produsele finite și să plătească prețul convenit, având dreptul corelativ de a controla procesul de fabricație, de a efectua recepția produsului, de a percepe penalizări în caz de nerespectarea condițiilor de calitate și a termenului de calitate și, bineînțeles, de a comercializa produsul finit.

Conform unui studiu publicat de Comisia Națională de Prognoză (CNP) , aproximativ 46,2% din totalul exporturilor realizate de către România în perioada de dinaintea intrării în Uniunea Europeană au fost exporturi bazate pe regimul de lohn.

Exemplele cele mai cunoscute sunt în industria confecțiilor, a incălțămintei și cel al construcțiilor de mașini, datorită costurilor scăzute ale forței de muncă si necesității de modernizare a capacităților de producție a firmelor românești Însă, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană producția pe bază de lohn se va reduce simțitor.

Un argument bine întemeiat este cel potrivit căruia forța de munca va migra în alte zone ale Uniunii Europene, mult mai bine plătite, si astfel excesul relativ de forță de muncă, ușor de fructificat până nu de mult, va disparea.

La acestea se adaugă și faptul că pe piețele care folosesc acest tip de activitate economică apar noi competitori care se folosesc de forța de muncă mult mai ieftină decat cea romanească.

În acest sens sunt operațiunile desfășurate în sistem de lohn în România, care vor dispărea în următorii cinci-zece ani și care vor fi transferate către piețele asiatice, piețe cu mână de lucru mult mai ieftine.

Cel mai bun exemplu în acest sens este cazul firmei Nokia de la Jucu (Cluj) către China.

MODEL DE CONTRACT

CONTRACT DE PRELUCRARE ÎN LOHN

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) ........................., str. ........................................... nr. ..................., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judeţ/sector ......................................., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ........................................., sub nr. ......................... din ............................., cod fiscal nr. ............................. din ..................................., având contul nr. ......................................................, deschis la ......................................................, existând şi funcţionând potrivit legislaţiei statului ....................., reprezentată de ........................................., cu funcţia de ...................................................., cetăţean ..................................., posesor act de identitate/paşaport .............................................., în calitate de producător, şi

1.2. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) ............................., str. ................................................ nr. .........., bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judeţ/sector ......................................., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ........................................, sub nr. .......................... din ................................., cod fiscal nr. ................................. din ..........................., având contul nr. ................................................., deschis la .........................................................., existând şi funcţionând potrivit legislaţiei statului ......................, reprezentată de ........................................, cu funcţia de .........................................., cetăţean ............................................., posesor act de identitate/paşaport .............................................., în calitate de beneficiar,

       au convenit să încheie prezentul contract de prelucrare în lohn, în următoarele condiţii:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Prin prezentul contract, beneficiarul se angajează să pună la dispoziţia producătorului materii prime şi materiale, cu scopul de a fi prelucrate corespunzător cu documentaţia şi prescripţiile tehnice pe care beneficiarul le pune la dispoziţia producătorului.

2.2. Se vor produce, pe bază de lohn, produsul/produsele finite: ....................................................... ...................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................... .

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Contractul se încheie pe o durată de ............. ani, începând cu data de ......................... până la data de ........................... .

3.2. Părţile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract prin încheierea în scris a unui act adiţional, semnat de ambele părţi contractante.

IV. PREŢUL CONTRACTULUI

4.1. Valoarea prezentului contract este de ............. USD/lei, sumă ce îi revine producătorului. (Această valoare se obţine astfel: preţul x total unităţi = valoarea contractului) .

4.2. Preţul - contravaloarea operaţiunii de producţie este de ............. USD/lei pe unitate de produs finit EXW. INCOTERMS 1990. În preţ se vor introduce atât operaţiunile de prelucrare, cât şi toate cheltuielile plus beneficiul producătorului, toate acestea formând obiectul fişei, anexă nr. 1 la prezentul contract.

V. MODALITĂŢI DE PLATĂ

5.1. Beneficiarul se obligă să plătească producătorului în ...................... zile de la semnarea contractului, ............. % la vedere, contra garanţie bancară sau ipotecă, prin care se va acoperi atât valoarea avansului, cât şi valoarea materialelor livrate de beneficiar, plătibil în ............. zile de la data semnării contractului.

5.2. Beneficiarul va plăti producătorului ............. % la livrare contra factură, certificat de calitate şi documente de transport, documente ce descarcă şi garanţia bancară, plătibili la livrare prin acreditiv irevocabil, transferabil, deschis la Banca ............., plătibil şi încasabil în .................... .

5.3. Dacă plata se face în natură, producătorul va reţine o parte, echivalentul a ............. %, din materiile prime şi materialele primite spre prelucrare.

VI. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR CONTRACTANTE

6.1. Obligaţiile producătorului sunt următoarele:

a)   să asigure toate aprobările necesare privind importul materiilor prime, materialelor, pieselor brute, accesoriilor, trimise spre prelucrare pentru îndeplinirea obiectului prezentului contract;

b)   să asigure exportul produselor finite către beneficiar sau către un mandatar ori împuternicit al acestuia;

c)   să respecte prescripţiile tehnice, documentaţia, schiţele, proiectele şi desenele puse la dispoziţie de către beneficiar;

d)   să respecte termenele de livrare, stabilite de comun acord cu beneficiarul, conform anexei nr. 1 la prezentul contract, pentru produsele rezultate din prelucrare;

e)   să asigure mijloacele de transport corespunzătoare efectuării livrării produselor finite, pe costul şi pe cheltuiala beneficiarului (în cazul în care aceste cheltuieli nu au fost incluse în preţul operaţiunii de lohn);

f)    să asigure un ambalaj corespunzător, care să protejeze marfa pe parcursul transportului, de la producător şi până la beneficiar şi care să nu încarce costul transportului;

g)   să asigure, pentru produsele care prin natura lor se livrează fără ambalaj, transportul în mijloace adecvate, care să nu le afecteze calitatea şi cantitatea;

h)   să respecte cantitatea, pentru fiecare livrare, stabilită în anexa nr. 2 la prezentul contract;

i)    să respecte parametrii tehnici şi de calitate, în procesul de producţie, descrişi în anexa nr. 3 la prezentul contract;

j)    să accepte dreptul de control sau supravegherea permanentă din partea beneficiarului a întregului proces de prelucrare.

k)   alte obligaţii care revin producătorului: .................................................................................. .............................................................................................................................................. .

6.2. Obligaţiile beneficiarului sunt următoarele:

a)   se obligă să trimită în termen de ............... zile materiile prime, materialele pentru procesul de producţie;

b)   se obligă, în termen de ............... zile, să asigure producătorului documentaţia, schiţele, proiectele şi desenele după care vor fi executate produsele;

c)   să asigure producătorului un avans de ............... USD/lei, pentru a putea permite acestuia să organizeze şi să efectueze operaţiunea de producţie;

d)   să accepte instituirea dreptului de gaj al producătorului asupra bunurilor primite spre prelucrare, ca o garanţie a plăţii preţurilor prelucrării;

e)   asigurarea plăţii potrivit clauzelor din prezentul contract;

f)    să asigure asistenţă de specialitate producătorului pe tot parcursul operaţiunii de prelucrare în lohn;

g)   să suporte toate cheltuielile legate de licenţe de import, plata de taxe etc., pentru ţările unde va fi livrată marfa;

h)   să asigure plata asigurărilor şi a transportului;

i)    alte obligaţii care incumbă beneficiarului: ............................................................................. ............................................................................................................................................... ............................................................................................................................................. .

VII. GARANŢII

7.1. Producătorul garantează produsele conform termenelor de garanţie stipulate în anexele 1-3 la prezentul contract.

7.2. Pentru produsele la care contractul nu acordă un termen de garanţie, producătorul va elibera un certificat de calitate sau un buletin de analiză, în funcţie de natura produsului.

7.3. În perioada de garanţie, producătorul continuă să fie răspunzător pentru remedierea defecţiunilor, chiar dacă transferarea riscurilor de la producător la beneficiar a avut deja loc, prin livrarea mărfii.

VIII. ALTE CLAUZE ASUPRA CĂRORA CONVIN PĂRŢILE

8.1. Preţurile şi termenele de livrare, prevăzute de prezentul contract, pot fi renegociate de către părţi, pentru fiecare lot de produse finite, dar nu mai târziu de ........... zile înainte de terminarea lotului anterior.

8.2. În acest scop, părţile contractante vor încheia un act adiţional la prezentul contract.

IX. INVALIDAREA PARŢIALĂ

9.1. Rezilierea totală sau parţială a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţi.

9.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natură să înlăture răspunderea părţii care, din vina sa, a determinat încetarea contractului.

X. DIVIZAREA CONTRACTULUI

10.1. În cazul în care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide îşi vor produce, în continuare, efectele, cu excepţia cazurilor în care clauza/clauzele anulate reprezintă o obligaţie esenţială.

10.2. În condiţiile prevăzute la alineatul precedent sunt considerate esenţiale următoarele obligaţii: ................................................................................................................................................ *).

XI. RENUNŢAREA LA DREPTURI

11.1. Faptul că (una dintre părţi) ................................ nu insistă pentru îndeplinirea strictă a clauzelor prezentului contract sau nu-şi exercită vreuna dintre opţiunile la care are dreptul în baza prezentului contract nu înseamnă că renunţă la drepturile pe care urmează să le dobândească în temeiul prevederilor sale.

XII. CESIUNEA CONTRACTULUI

12.1. Părţile contractante nu vor putea cesiona drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul contract unei terţe persoane fără acordul expres, dat în scris de cedent.

12.2. Acordul prevăzut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar în termen de ................. zile de la data când cedentul i-a cerut acest acord; în caz contrar se prezumă că cesionarul nu a consimţit cesiunea contractului.

XIII. FORŢA MAJORĂ

13.1. Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/şi de executarea în mod necorespunzător - total sau parţial - a oricărei obligaţii care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost cauzată de forţa majoră, aşa cum este definită de lege.

13.2. Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice celeilalte părţi, în termen de .................. (zile, ore), producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui.

13.3. Dacă în termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să-şi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune-interese.

XIV. CLAUZA PENALĂ

14.1. În cazul în care beneficiarul nu va livra producătorului materiile prime, materialele, conform termenului contractual, beneficiarul va plăti producătorului penalităţi de ........... % pe zi de întârziere, din valoarea contractului, în primele ........... zile, iar în următoarele ........... zile, ........... % pe zi din valoarea acestuia.

14.2. În cazul nerespectării celor menţionate la pct. 14.1., în termen de ........... zile, înăuntrul căruia se percep penalităţi, producătorul are dreptul să denunţe contractul din culpa beneficiarului şi să solicite daune în funcţie de pagubele ce i-au fost produse.

14.3. În cazul în care producătorul nu-şi respectă obligaţiile contractuale, acesta va plăti beneficiarului penalităţi de ........... % pe zi de întârziere din valoarea contractului, în primele ........... zile, ........... % pe zi de întârziere, în următoarele zile, din valoarea acestuia.

14.4. Pentru nerespectarea prevederilor pct. 14.3., în termen de ........... zile, beneficiarul are dreptul să denunţe contractul din culpa producătorului şi să solicite daune în funcţie de pagubele ce i-au fost produse.

XV. CLAUZA DE CONFIDENŢIALITATE

15.1. Părţile se obligă să păstreze confidenţialitatea datelor, informaţiilor şi documentelor pe care le vor deţine ca urmare a executării clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului, anexa nr. ........ .

15.2. Părţile contractante, de comun acord, convin să nu împiedice şi/sau să nu intre în alte combinaţii care ar putea întârzia pe una dintre părţi la realizarea obiectivelor prezentului contract.

XVI. NOTIFICĂRI

16.1. În accepţiunea părţilor contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la adresa/sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.

16.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi transmisă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire (A.R.), şi se consideră primită de destinatar la data menţionată de oficiul poştal primitor pe această confirmare.

16.3. Dacă notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost expediată.

16.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părţi, dacă nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalităţile prevăzute la alineatele precedente.

XVII. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

17.1. În cazul în care rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluţionare Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, conform regulamentului său.

XVIII. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

18.1. Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenţia unui/unei tribunal arbitral/instanţe judecătoreşti, în cazul în care una dintre părţi:

·nu îşi execută una dintre obligaţiile esenţiale enumerate la pct. ............., din prezentul contract;

·este declarată în stare de incapacitate de plăţi sau a fost declanşată procedura de lichidare (faliment) înainte de începerea executării prezentului contract;

·cesionează drepturile şi obligaţiile sale prevăzute de prezentul contract fără acordul celeilalte părţi;

·îşi încalcă vreuna dintre obligaţiile sale, după ce a fost avertizată, printr-o notificare scrisă, de către cealaltă parte, că o nouă nerespectare a acestora va duce la rezoluţiunea/rezilierea prezentului contract.

sau

·în termen de ........ zile de la data primirii notificării prin care i s-a adus la cunoştinţă că nu şi-a executat ori îşi execută în mod necorespunzător oricare dintre obligaţiile ce-i revin.

18.2. Partea care invocă o cauză de încetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte părţi, cu cel puţin ......... zile înainte de data la care încetarea urmează să-şi producă efectele.

18.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţile contractante.

18.4. Prevederile prezentului capitol nu înlătură răspunderea părţii care în mod culpabil a cauzat încetarea contractului.

XIX. CLAUZE FINALE

19.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiţional încheiat între părţile contractante.

19.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui.

19.3. În cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligaţiei respective nu înseamnă că ea a renunţat la acest drept al său.

19.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de ............... exemplare, din care .................... astăzi ........................., data semnării lui.

PRODUCĂTOR,

REPREZENTANŢI LEGALI,

BENEFICIAR,

REPREZENTANŢI LEGALI,

____________

            *) Ex: obligaţia vânzătorului de a livra produsele, obligaţia cumpărătorului de a plăti preţul.

Anexă

ANGAJAMENT

       Prezentul angajament pentru păstrarea confidenţialităţii datelor, informaţiilor şi documentelor a fost încheiat între ....................................... şi .............................................. şi este conex contractului încheiat între acestea şi înregistrat sub nr. ............., din ......................... .

I. Obiect

1.     Informaţiile pe care le obţine (numele persoanei fizice sau, după caz, juridice) ............................................................................... ca efect al executării contractului sus-menţionat sunt strict confidenţiale.

2.     Sunt confidenţiale următoarele informaţii:

a)   situaţia financiară;

b)   proiectele de afaceri;

c)   produsele nelivrate pieţei;

d)   procesele de fabricaţie;

e)   licenţele sau brevetele de invenţii;

f)    alte informaţii care reprezintă poziţia pe piaţă a (numele/denumirea) ......................................

3.     De asemenea, sunt confidenţiale şi următoarele documente care s-au pus sau se vor pune la dispoziţia (numele, denumirea) ..................................................................................................... .

II. Sfera circulaţiei informaţiilor

4.     (numele/denumirea) ........................................................................................................................ poate dezvălui informaţii sau poate pune la dispoziţie documente dintre cele menţionate la pct. 2 sau 3 numai persoanelor implicate în executarea clauzelor contractului sus-menţionat.

5.     Persoanele implicate în executarea contractului, respectiv managerii, contabilii, consilierii juridici şi alte categorii de persoane, nu vor putea dezvălui informaţiile confidenţiale, cu excepţia cazului în care (numele/denumirea) ........................................................................................................... aprobă în scris această posibilitate.

6.     (numele/denumirea) ....................................................................................................................... va folosi informaţiile numai în scopul luării unor decizii cu privire la executarea contractului sus-menţionat, fiind ţinute să nu le utilizeze în nici un alt scop.

III. Durata angajamentului

7.     Durata prezentului angajament este ..................................., în afară de cazul în care una dintre părţi notifică în scris celeilalte încetarea lui înainte de termen.

8.     Notificarea prevăzută la pct. 7 trebuie să fie făcută cu ............ zile înainte de a deveni efectivă hotărârea, dar nu mai mult de ultima zi a duratei prezentului angajament.

IV. Sancţiuni pentru nerespectarea angajamentului

9.     Partea care încalcă prevederile prezentului angajament se obligă la plata unor despăgubiri astfel: ...................................................................................................................................................... .

10.   Exonerează de răspundere următoarele situaţii:

a)   dacă informaţiile erau cunoscute înainte de a fi fost obţinute de la ..................................;

b)   informaţia a fost primită dintr-o sursă neconfidenţială;

c)   dezvăluirea informaţiei s-a făcut după ce s-a primit acordul scris pentru aceasta;

d)   informaţia era de circulaţie publică la data dezvăluirii ei;

e)   .............................................. a fost obligată în mod legal să dezvăluie informaţia.

V. Încetarea angajamentului

11.   Încetarea angajamentului are loc la încheierea duratei lui.

12.   La data încetării lui, informaţiile prevăzute la pct. 2 şi 3 nu mai au caracter confidenţial, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta.

       Prezentul angajament s-a încheiat în ........... exemplare, din care ................, astăzi ................ .

SEMNĂTURILE PĂRŢILOR

NOTA DE RECEPȚIE

Definiție
Document contabil care se întocmește de către comisia de recepție și de către gestionar cu ocazia recepționării mărfurilor sosite la depozit.

Documentul cuprinde date privind actele insotitoare, denumirea materialelor, a ambalajelor si a materialelor refolosibile din dezambalare, codul, cantitatile si valoarea marfurilor selectionate, procentul si valoarea rabatului comercial.

Nota de recepție servește ca:

– document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

– document justificativ pentru incarcare in gestiune;

– act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie;

– document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Continutul minimal obligatoriu de informatii al notei de recepție este urmatorul:

– denumirea unitatii;

– denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

– numarul facturii/avizului de insotire al marfii;

– numarul curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea conform documentelor insotitoare; cantitatea receptionata, pretul unitar si valoarea;

– numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie; data primirii in gestiune si semnatura gestionarului;

– pretul de achizitie al cantitatii receptionate; adaosul comercial unitar si total; pretul de achizitie unitar plus adaosul comercial; valoarea la pret de vanzare, inclusiv TVA.

ÎNTÂLNIRILE 2,3

Obiective:

1. Conştientizarea de către adolescenţi elementelor principale ce stau la baza unei comunicări pozitive

2. Identificarea de către adolescenţi a principalelor bariere ce  stau în calea unei comunicări eficiente cu cei din jur

3. Conştientizarea efectelor pozitive şi negative ce derivă din abordarea unui anumit stil de comunicare – asertivă, pasivă, agresivă

4. Dezvoltarea la adolescenţi a abilităţilor de comunicare asertivă

5. Dezvoltarea la adolescenţi a abilităţilor de comunicare empatetică

Poveste “motto”: Se zice că demult, într-un sat mic şi îndepărtat, era o casă părăsită. Într-o zi, un căţeluş vesel din fire, căutând adăpost pentru a se ascunde de soare, s-a strecurat printr-o crăpătură a uneia dintre uşile casei. A urcat încet scările vechi de lemn. Sus a dat peste o uşă întredeschisă; încet, a intrat în încăpere. Spre surprinderea lui, şi-a dat seama că în camera mai erau încă  1000 de căţeluşi care-l priveau fix aşa cum îi privea şi el pe ei. Căţeluşul a început să dea din coadă şi să ciulească urechile puţin câte puţin. şi ceilalţi căţeluşi au făcut la fel. Mai apoi a zâmbit şi a lătrat vesel la unul din ei. Căţeluşul s-a mirat să vadă că toţi cei 1000 de căţeluşi îi zâmbeau şi ei şi lătrau cu bucurie înspre el! Când a ieşit din camera şi-a spus în sinea lui: “Ce loc frumos! O să mai vin pe aici să-i mai vizitez!”                                                         După un timp, un alt căţeluş a intrat în acelaşi loc. Dar, spre deosebire de primul, acesta era de obicei morocănos şi suspicios. Când acesta a văzut pe cei 1000 de căţeluşi, s-a simţit ameninţat căci ei îl priveau într-un mod răutăcios. Pe urmă a început să mârâie; imediat a observat că şi cei 1000 de căţeluşi mârâiau la el. A început să latre cu furie; ceilalţi 1000, la fel. când a ieşit din camera, căţeluş şi-a zis: “Ce loc îngrozitor! Nu mai vin niciodată aici!” În faţa casei scria: “Casa celor 1000 de oglinzi”.  Morala: Toţi cei din jurul nostru sunt oglinzi!!! Activitatea 1: „Triunghiul comunicării” Reguli de desfăşurare: Ø 2 elevi voluntari interpretează rolul de A – povestitor, respectiv B – ascultător persoana A (povestitorul) trebuie să povestească celuilalt coleg o întâmplare recentă, impresii dintr-o călătorie, un film, carte, timp de 2-3 minute persoana B (ascultătorul) ascultă ceea ce îi povesteşte colegul său şi trebuie să folosească toate mijloacele cunoscute pentru a-i transmite că înţelege mesajul său restul grupului – observatorii –urmăresc dialogul dintre colegii lor identifică elemente ale ascultării eficiente ce au fost utilizate. Ø Exerciţiul se poate repeta de 3-4 ori, schimbând “povestitorul” şi “ascultătorul” Ø Întrebări / discuţii ulterioare: Cum v-aţi simţit în postura de povestitor? De unde aţi ştiut că sunteţi ascultat? Ce ar fi putut face ascultătorul pentru a va comunica faptul că sunteţi ascultaţi? Sunt analizate şi desprinse împreună cu elevii elementele cele mai eficiente în comunicarea interpersonală şi modalităţile prin care acestea pot fi îmbunătăţite. Activitatea 2: Invitaţie la un dialog „surd”: Reguli de desfăşurare: Ø Se cere elevilor să definească ce înseamnă o buna comunicare. Li se sugerează se gândească la următoarele aspecte: când consideră că interlocutorul a înţeles ceea ce a spus, ce aşteaptă din partea lui? Ø Este ales un participant voluntar pentru acest exerciţiu (consilierul subliniază că pentru acest exerciţiu este nevoie de un voluntar cu calităţi deosebite de povestitor). Participantul voluntar este rugat să iasă afară din sală, cu sarcina de a se gândi la o experienţă deosebită din viaţa sa, pe care să o împărtăşească cât mai atractiv celorlalţi colegi, demonstrând astfel calităţile de narator. Ø Ceilalţi participanţi primesc câte o sarcină astfel: Elevul 1:  ascultă cu mimică serioasă şi cu atenţie ceea ce spune colegul; Elevul 2:  îl întrerupe pe povestitor şi pune foarte multe întrebări; Elevul 3:  se uită des pe fereastră , părând plictisit de ce spune colegul; Elevul 4:  din când în când îşi aplaudă colegul; Elevul 5:  zâmbeşte şi îşi aprobă colegul, dând des din cap Elevul 6:  se foieşte pe scaun, părând preocupat de altceva. Elevul 7: are un carneţel în mână şi ia notiţe din ceea ce spune colegul Obs: Deşi voluntarului i s-a spus că exerciţiul vizează demonstrarea abilitaţilor narative, în realitate el vizează rezistenţa la frustrare pe care o are în situaţii de comunicare defectuoasă. Ø Coordonatorul are pregătită o fişă pe flipchart; fişa se completează completată în urma dezbaterii finale pe această temă. Întrebări / discuţii ulterioare: § Cum v-aţi simţit în postura de povestitor? § De unde aţi ştiut că sunteţi ascultat? § De unde aţi ştiut că nu sunteţi ascultat? § Ce ar fi putut face cel care ascultă pentru a vă comunica faptul că sunteţi ascultat? § Cum v-aţi simţit în postura de ascultător? § Ce aţi făcut pentru a demonstra că ascultaţi mesajul transmis? § Ce aţi făcut pentru a demonstra că nu ascultaţi mesajul transmis? Activitatea 3 “Invitaţie la un dialog « orb » ” Ø Pe baza unui scurt brainstorming se identifica împreună cu elevii posibile bariere de comunicare între ei şi persoanele din jurul lor. Acestea (maxim 8) vor fi scrise pe foi de hârtie care vor fi lipite pe diverse obiecte din clasă (scaune, articole de îmbrăcăminte, bănci, creioane etc.). Aceste obiecte vor fi amplasate de-a lungul traseului şi vor constitui obstacolele cursei. Ø Un elev legat la ochi şi ghidat de un alt coleg va trebui să parcurgă întreaga cursă fără să atingă nici un obstacol. Elevul „orb” va porni de la punctul de start, iar ghidul îi va da indicaţiile necesare de la punctul de sosire, îl va încuraja şi susţine. Ø Elevul „orb” trebuie să fie singurul prezent în spaţiul cursei. Este o regulă foarte importantă care trebuie respectată tot timpul jocului. Nici măcar ghidul nu are voie să se apropie de cel pe care îl îndrumă. Ø Ceilalţi pot alege între a-l bruia de ghid, cu scopul de a-l împiedica pe cel „orb” să ajungă la finalul cursei şi a-l ajuta pe ghid în sarcina lui. Este totuşi important ca o parte din participanţi să se implice cât mai mult în joc pentru a îngreuna sarcina ghidului. Ø Dacă elevul „orb” greşeşte de două ori, el va fi eliminat şi va încerca un alt cuplu. Nici unul dintre ceilalţi participanţi nu are voie să pătrundă în spaţiul cursei. Întrebări / discuţii ulterioare: § După încheierea aplicaţiei se solicită elevilor care au jucat rolul de „orb” să descrie cum s-au simţit în timpul exerciţiului. Împreună cu ceilalţi participanţi se va face o analogie între situaţia acestuia cu situaţia reală în care se află un copil, „asaltat” cu sugestii, propuneri, rugăminţi, sfaturi, ordine, îndemnuri de către prieteni, anturaj, colegi, profesori, rude etc. § Se continuă cu o discuţie cu tot grupul : - În situaţia reală care credeţi că este „ghidul” vostru  în efortul de relaţionare cu profesorii, părinţii ? E ghidul cel mai potrivit? - în situaţia reală care sunt persoanele care vă “bruiază” comunicarea eficientă cu părinţii / profesorii? - Credeţi că acest exerciţiu vă va ajuta să vedeţi comunicarea cu cei din jur dintr-un alt punct de vedere? - Care credeţi că sunt barierele reale în comunicarea cu părinţii / profesorii voştri.? - Aţi apela la un specialist în cazul în care v-aţi simţi depăşiţi de situaţie? Activitatea 4: „Cum să comunicam asertiv?” Reguli de desfăşurare: Ø Se discută cu elevii despre comportamentul agresiv, pasiv, asertiv; li se dau exemple de comunicare corespunzătoare celor trei tipuri de atitudini (pe baza fişei de asertivitate). FIŞA: Asertivitatea “O persoană v-a anunţat că vă vizitează, precizând data şi ora, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Cum reacţionaţi?” Răspuns agresiv: Vă enervaţi şi vă gândiţi că nu vă puteţi bizui pe oameni. Răspuns pasiv: Vă simţiţi dezamăgit şi aveţi impresia că oamenii vă abandonează mereu. Răspuns asertiv: îi telefonaţi ca să vă interesaţi ce motiv a avut. “Cineva intra înaintea voastră la rând. Ce faceţi în această situaţie?” Răspuns agresiv: O înjuraţi / jigniţi şi o împingeţi afară din rând. Răspuns pasiv: Ridicaţi din umeri şi hotăraţi că este un lucru lipsit de importanţă. Răspuns asertiv: Vă gândiţi că este nepoliticos ceea ce a făcut şi îi spuneţi acest lucru, fără să ridicaţi tonul sau sa-l jigniţi. “La ora de biologie aţi primit o nota proastă la lucrare, deşi consideraţi că meritaţi mai mult. Ce atitudine manifestaţi în această situaţie?” Răspuns agresiv: îi reproşaţi profesorului pe un ton ridicat că nu v-a notat corect şi insistaţi să vă treacă o notă mai mare. Răspuns pasiv: Nu reacţionaţi în nici un fel, dar îi ţineţi ranchiună profesorului acuzându-l în gând că este nedrept şi părtinitor. Răspuns asertiv: după împărţirea lucrărilor rugaţi profesorul să va explice baremul de corectare a subiectelor din lucrare. Ø  Li se dă elevilor câte 2 situaţii problematice la care ei trebuie să găsească răspunsuri în stil agresiv, pasiv şi asertiv. Cum ai reacţiona dacă....? ·         Te plimbi pe holul şcolii. Când treci pe lângă un grup de elevi, unul dintre ei face un comentariu nepoliticos la adresa ta. ·         Un coleg împrumută de la tine o carte şi nu ţi-o mai dă înapoi. ·         Prietenul tău întârzie întotdeauna. Mereu te face să aştepţi. Ţi-ai cumpărat o bluza preferată şi observi că sora ta /fratele tău o poartă fără să te fi întrebat. ·         Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faţă. Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el. ·         Colegul tău îţi ia mâncarea din geanta fără să îţi ceară voie, iar ţie îţi este foame ·         Aţi stabilit să mergeţi cu colegii la film la o anumita ora şi zi, dar ei au modificat între timp ziua fără să te anunţe şi pe tine. ·         Cumperi un tricou şi când ajungi acasă observi că are un defect. Pe bon scrie că  marfa vândută nu se mai schimbă. ·         Colegul tău cu care eşti de serviciu pe clasă nu te ajută să îţi duci la îndeplinire sarcinile ce va revin. ·         Ai întârziat doar un minut la ora şi profesorul ţi-a pus absent şi nu mai vrea să ţi-l motiveze. ·         Este ziua unui prieten bun de-al tău şi vrei să te duci la aniversarea lui, dar părinţii ţi-au interzis acest lucru. ·         Ai avut o lucrare de control şi fiindcă nu ai învăţat, ai cerut ajutorul colegului de bancă. Acesta a refuzat să te ajute. ·         Un coleg are obiceiul de a nu răspunde la salutul tău. Întrebări / discuţii ulterioare: - Care mesaje vi s-au părut cel mai uşor de formulat? Care vi s-au părut cel mai greu de formulat ? - Care sunt cele mai frecvente mesaje pe care le utilizaţi în viaţa  de zi cu zi? - Ce consecinţe credeţi că pot apărea când folosim fiecare din cele 3 tipuri de comunicări : pasive, agresive, asertive? Ø Elevii sunt să invitaţi să dea exemple de situaţii conflictuale la care au asistat în clasă / şcoală /acasă (conflict elev-elev, profesor-elev, elev-părinte, elev-frate/sora, elev-prieten) şi să elaboreze răspunsuri de tip asertiv. Activitatea 5: „Ştiu cum te simţi” Reguli de desfăşurare: Ø Fiecare elev îşi alege un partener, unul va fi ascultătorul, celalalt vorbitorul. Ø Se alege o situaţie ipotetică din cele prezentate mai jos, dar nu neapărat acestea, iar "vorbitorul" trebuie să îşi imagineze că se află în acea situaţie şi să-i povestească colegului cum se simte. după ce primul dintre ei discută situaţia ipotetică, ascultătorul trebuie să încerce să îi răspundă utilizând expresii cum ar fi : "văd că acest lucru te-a rănit", "simt că eşti foarte mânios faţă de această situaţie", "simt că...". Situaţii ipotetice: 1.      eşti învinovăţit pentru ceva ce nu ai făcut 2.      tatăl tău a fost dat afara de la serviciu 3.      eşti hărţuit pe coridorul şcolii 4.      elevii râd de tine pentru că ai dat un răspuns greşit la o întrebare 5.      cel mai bun prieten se întâlneşte cu fosta ta prietenă 6.      intri într-o clasă, te aşezi şi deodată observi că nu eşti în clasa care trebuie 7.      fratele tău mai mic îţi mâzgăleşte referatul în seara dinaintea zilei în care trebuie predat 8.      elevii au scris cu vopsea pe banca ta "eşti un tocilar" 9.      afli că elevii din clasă ta merg la sfârşit de săptămână la film şi tu n-ai fost invitat 10.  se aleg echipe pentru fotbal/baschet şi nici o echipă nu te vrea Ø Câteva perechi mai îndrăzneţe vor fi rugate să joace rolurile în faţa grupului Întrebări / discuţii ulterioare: -          De ce credeţi că este important acest tip de comunicare? -          Ce aşteaptă de la ascultător o persoana care îşi exprimă stările emoţionale? -          Ce erori frecvente fac ascultătorii care întâlnesc astfel de povestitori ai emoţiilor mai mult de cat a faptelor? Posibil răspuns: De multe ori când povestim cuiva despre o situaţie neplăcută nu ne aşteptăm neapărat să ne ofere acesta soluţii. Simţim doar nevoia să ne asculte cineva, să ne recunoască dreptul de a ne simţi trişti , mânioşi, jenaţi, respinşi. Atunci când cineva ne vorbeşte despre o suferinţă şi noi îi dăm sfaturi, îi spunem că îi va trece cu timpul sau îi povestim cum şi noi am trecut prin ceva similar şi ne-a trecut; făcând acest lucru, îi negăm emoţia pe care o simte în acel moment şi dreptul de a simţi acea emoţie.     Activitatea 6: „Alege şi povesteşte” Reguli de desfăşurare: Ø Pentru început este afişată în faţa clasei o imagine (o fotografie) reprezentând un grup de elevi aflaţi în pauză. (poza surprinde atitudini diverse, de la mâncatul unui sandwich până la cearta cu un alt coleg) Ø Elevii sunt apoi îndemnaţi să aleagă fiecare câte un personaj din imagine, fără a da alte sugestii despre cum să facă alegerea. Este de aşteptat oricum că elevii să aleagă un personaj despre care au impresia că le este într-un fel asemănător, cu care au câte ceva în comun. Chiar dacă observam acest lucru, nu este indicat a-l face public: de multe ori alegerea după criteriul asemănării percepute nu este conştienta, acest fapt contribuind chiar la succesul exerciţiului (exprimarea unor sentimente, nevoi, preocupări se poate face indirect, prin intermediul personajului). Ø După ce toţi elevii au ales câte un personaj, fiecare are sarcina de a răspunde la câteva întrebări, din punctul de vedere al acestuia: ce simte personajul ales despre tine? ce îl/o preocupa? ce îşi doreşte (de la şcoală, colegi, familie etc.)? ce l-ar ajuta/ ar ajuta-o? Întrebări / discuţii ulterioare: După ce fiecare a răspuns pentru sine (de preferat în scris) la aceste întrebări, se discută cu întreg grupul rezultatele, comparându-se răspunsurile  date de diferiţi elevi pentru acelaşi personaj şi analizându-se cauzele eventualelor diferenţe apărute. De aici, în funcţie de timpul disponibil, pot apărea şi alte discuţii, legate de valori personale, diferenţe de caracter, personalitate, idealuri.