Ziua Învățătorului

„Școala este unitatea de măsură a valorii relative a statelor și popoarelor.” (Simion Mehedinți)

Rândurile acestea au izvorât dintr-o stare de pioșenie față de munca dascălului, față de preaplinul sufletului său curat din care dă tuturor, în permanență, fără să aleagă, fără să aibă preferințe sau antipatii… Dar și dintr-o pornire soră cu revolta, cu sudalma sfărâmată între dinți față de ceea ce se întâmplă astăzi.

De-a lungul anilor, prin munca sa, învățătorului i-au fost recunoscute, măcar declarativ, meritele. Fiind supranumit, în timp: dascăl, apostol, învățător, profesor (un termen mai rece), omului de la catedră i s-a dedicat o zi în care inimile noastre se îndreaptă către cel care a vegheat la urcușul nostru către starea de OM, omenie, la cel care prin munca sa, prin grija și prin duioșia cu care se ocupă de puiul de om și-a câștigat, în sufletul fiecăruia dintre noi, primul loc alături de mamă – învățătoarea.

Misiunea sa l-a așezat alături de Mântuitor – „Lăsați copiii să vină la mine!”, munca sa l-a așezat alături de apostoli prin sacrificiul dăruirii, iar învățătura sa l-a așezat în rândul marilor înte­meietori ai omenirii – întemeietor de suflete, de carac­tere (Nu de minți ducem lipsă, ci de carac­tere. Carol I).

Învățătorul este purtătorul luminii și al drep­tății, aducător de pace și mângâiere, e Sămănătorul care trudește să risipească întunericul și dihonia dintre noi. Toate acestea l-au îndreptățit pe dascăl să i se dedice o zi pe an – „Ziua Învățătorului”.

Ziua aleasă n-a fost deloc întâmplătoare, ba mai mult, această zi arată curățenia și sfințenia muncii sale: 30 iunie (1927), zi în care întreaga creștinătate din România prăznuiește „Soborul Sfinților 12 Apostoli” (ortodocșii) și „Adunarea celor 12 Sfinți Apostoli” (greco-catolicii). Alegerea acestei zile a fost realizată, prin consens, de către Asociația Generală a Învățătorilor din România.

Dacă toate acestea s-au petrecut așa, dacă vremurile de când cu ciuma roșie nu au „arestat” această zi, pare lipsită de noimă inițiativa Parla­mentului României care tocmai în anul când se împlineau 80 de ani de la „nașterea” Zilei Învăță­torului să o desființeze cu acte în regulă (Legea nr. 289 din 29.10.2007).

Ca dascăl cu vechi state de plată în școala româ­nească, am aflat despre această lege în iunie 2008, la o activitate pe care o dedicam, culmea, Zilei Învățătorului (29 iunie).

Chiar dacă am pățit precum ardeleanul care a aflat „acum” că Mihai Viteazu a fost omorât deunăzi de către „unguri”, astăzi, la 8 ani de la vestita lege, aproape niciun dascăl nu știe data și semnificația acestei „sărbători”, darmite elevii, părinții, ca să nu mai vorbim de… legiuitori, asta pentru că nici ultimul sătean nu oprește vitele să se odihnească la mijlocul priporului, ci doar când ajunge în deal.

Ce noimă are Ziua Învățătorului pe data 5 iunie, când elevii au încă în față examene și evaluări de susținut? Ce sărbătorește școala sau comunitatea?

Ziua Învățătorului a fost gândită ca un raport pe care școala îl dădea familiei și comunității. Fiecare părinte venea să-și vadă copilul și să se laude cu el. Atunci apăreau viitoarele „personalități” care își vor fi anunțat și „înnobilat” numele stirpei din care provin și se vor fi înălțat. Asta înseamnă tradiție, o „tradiție” pe care o clamăm pe toate drumurile, dar pe care o călcăm cu barbarie, unii inconștient, alții cu bună știință.

Tare aș vrea să știu unde era Ministerul și Sindicatele învățământului când s-a prezentat expunerea de motive a acestei legi, tare aș vrea să știu câți dascăli erau la momentul respectiv în Parlamentul României și cine a avut interes ca să golească de sens munca dascălilor!? De ce a fost nevoie ca dascălilor să li se dedice o zi, alta decât cea pe care societatea le-o dedicase cu aproape un secol înainte… mai ales că în data de 5 iunie este și Ziua Mediului!? Am toate motivele să cred că ziua dascălilor a fost fixată în această dată pentru ca să i se piardă „urma”.

Ce sărbătorim la 5 iunie?!… Când întreaga suflare educațională se află într-un extraordinar efort de împlinire a muncii de un an sau la sfârșitul unui parcurs educațional mai îndelungat (teze, extem­porale, teze unice, recapitulări semestriale, pre­gătiri pentru bacalaureat etc.)? Păi, de sărbători avem noi timp la această dată? Cum să te odihnești la mijlocul priporului?!

Dascălul trebuie sărbătorit pentru munca sa și atunci „Ziua” lui trebuie fie când se încheie un parcurs, nu când începe urcușul. Această zi trebuie să fie legată de un simbol, fie creștin, fie istoric, trebuie să fie o zi în care simbolistica sa să se înnobi­leze și să ne înnobileze cu fiecare an, să fie o zi prin care să ne demonstrăm, să ne susținem specificul național și tradiția în tăvălugul globalizării.

Deși nu cred că va lua cineva în seamă aceste opinii, „somez”, în numele tradiției și al respectului față de foștii mei dascăli, ca diriguitorii școlii românești să facă toate demersurile și să ne redea „Ziua Învățătorului” așa cum ne-au dăruit-o înaintașii, să ne redea sărbătoarea pe care nici măcar comuniștii n-au îndrăznit să ne-o „aresteze”. Să ne redea simbolul care să ne adune în jurul lui, momentul în care să fim noi înșine – apostolii neamului.

Costică NEAGU,

Focșani

sursa: http://www.tribunainvatamantului.ro

CONTRACTUL DE LEASING

Leasing-ul este o operaţie juridică complexă prin care o persoană (de obicei o societate specializată), cumpără un bun pentru a-l închiria unei alte persoane (utilizator), care la sfârşitul contractului de locaţie are posibilitatea de a cumpăra bunul respectiv contra unui preţ rezidual (preţ convenit în aşa fel încât să se ţină seama, cel puţin în parte, de vărsămintele efectuate cu titlu de chirie, adică de amortizare a bunului pe această cale).

Utilizatorul nu este obligat să cumpere: el poate continua contractul de locaţie sau poate să rezilieze acest contract.

Operaţia de leasing presupune trei subiecţi:

– vânzătorul bunului: poate fi un furnizor, un constructor, un fabricant;

– cumpărătorul bunului: în fapt este finanţatorul afacerii, deoarece pune la dispoziţie banii.

– utilizatorul bunului: cel care îl foloseşte în afacerile curente.

Formele operaţiunilor de leasing sunt următoarele:

a) după obiectul său concret

– mobiliar. De obicei se utilizează în vânzările de echipament industrial, de autoturisme.

– imobiliar.

b) în raport cu părţile contractante

– leasing direct: presupune încheierea nemijlocită a contractului între producător-furnizor şi utilizator;

– leasing indirect: se realizează prin intermediul unor societăţi finanţatoare sau de intermediere.

c) după conţinutul ratelor:

– leasing financiar, prin care în perioada de închiriere se recuperează prin taxa de leasing, preţul bunului, costurile auxiliare şi un beneficiu. În această perioadă leasing-ul nu poate fi reziliat.

– leasing operaţional. Este un contract de locaţie pur şi simplu a unor materiale pe termen scurt, încheiat între întreprinderi comerciale care nu au un statut de instituţie financiară, dar care oferă prestaţii suplimentare, precum service-ul.
– leasing funcţional. Realizarea lui presupune respectarea numai parţială în perioada de bază de închiriere a preţului bunului contractat. Societatea de leasing îşi asumă riscul privind uzura morală şi răspunde pentru furnizarea pieselor de schimb, efectuând reparaţii şi plătind impozitele către stat.

d) după elementele cu care se calculează ratele:

– leasing net: ratele cuprind numai părţi din preţul bunului închiriat şi din beneficiu.

– leasing brut: ratele cuprind părţi din preţ, cheltuieli de întreţinere, reparaţii şi beneficiu.

e) după durata închirierii:

– pe termen mediu de la 1 an la 2-3 ani

– pe termen lung, presupune o durată medie de 8 ani.

f) după tehnica de realizare

– leasing experimental, se foloseşte pentru promovarea vânzărilor de maşini şi utilaje. Presupune închirierea pe termen scurt cu condiţia să fie achiziţionate de locatari.

– leasing time sharing, se utilizează în vânzarea de ordinatoare şi aparatură electronică. Formula presupune posibilitatea închirierii în comun de mai mulţi utilizatori. Rata este împărţită între utilizatori şi nu se impune condiţia cumpărării bunului la valoarea reziduală.

– renting sau hire, presupun operaţiuni pe perioadă redusă pentru mijloace de transport şi construcţii. Se închiriază în mod succesiv, proprietarul asigurând service-ul. Locatarii nu sunt obligaţi la cumpărare.

– lease back, oferă proprietarilor de bunuri imobile să-şi procure mijloace financiare prin vânzarea bunului către o societate specializată, după care îşi închiriază fostul său imobil. Finanţatorul permite răscumpărarea imobilului la încetarea locaţiei. Proprietarul bunului este şi furnizor şi utilizator.

Obligaţiile părţilor

Utilizatorul  – are poziţia juridică a unui locatar. De capacitatea sa organizatorică depinde rentabilitatea întregii afaceri. El întrebuinţează bunul ce face obiectul locaţiunii.

El are următoarele obligaţii:

– să primească bunul la termenul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare şi contractul de leasing.

– să nu încheie un contract de sublocaţie privind bunul fără acordul societăţii de leasing.

– să efectueze plăţile cu titlu de redevenţă în cuantumul stabilit şi la termenele fixate.

– să se îngrijească să obţină de la vânzător livrarea bunului şi să indice public cine este proprietarul acestuia.

– să întreţină şi să repare echipamentul închiriat.

– să răspundă pentru pierderea, furtul, distrugerea sau orice pagubă produsă bunului.

– să apere faţă de terţi dreptul proprietarului.

Furnizorul - are poziţia unui vânzător. De obicei este însuşi producătorul unor bunuri de valoare însemnată.
Are următoarele obligaţii:

– să livreze şi să instaleze bunul.

– să acorde garanţii pentru bun.

– să răspundă pentru viciile ascunse ale bunului.

Creditorul (finanţatorul)

Finanţările de acest tip se fac de către societăţi comerciale specializate în leasing ce sunt înregistrate la Oficiul pentru operaţiuni de leasing, organism guvernamental subordonat Ministerului de Finanţe. Ele se înfiinţează şi funcţionează potrivit Legii nr. 31/1990, republicată.

Obligaţiile finanţatorului sunt:

– să asigure utilizatorului posibilitatea să negocieze cu un furnizor bunul dorit.

– să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul desemnat de utilizator.

– să încheie un contract de leasing cu utilizatorul conferindu-i drepturile ce rezultă din calitatea de proprietar mai puţin atributul de dispoziţie.

– să respecte la expirarea locaţiunii dreptul opţiune al utilizatorului.

– să garanteze pe utilizator de evicţiune.

Natura juridică a operaţiunilor de leasing.

Leasing-ul nu este considerat o juxtapunere de operaţii juridice, ci un contract complex care presupune raporturi juridice diferite între cei trei subiecţi.

El presupune următoarele operaţiuni:

– o vânzare-cumpărare cu privire la bunul ales de către utilizator. Să încheie de către finanţator, vânzătorul fiind furnizorul. Cumpărătorul finanţator este primitorul dreptului de proprietate şi datorează preţul din momentul încheierii contractului. Faţă de vânzarea obişnuită, vânzătorul nu păstrează bunul, ci îl livrează utilizatorului. Este posibil ca finanţatorul să mandateze chiar pe utilizator să negocieze, să preia şi să instaleze bunul cumpărat.

– o locaţiune ce intervine între finanţator şi utilizator. De obicei, este precedată de o promisiune de locaţiune sinalagmatică: finanţatorul promite că bunul cumpărat îl va da în locaţie, iar utilizatorul promite că va închiria bunul.

Spre deosebire de locaţia obişnuită utilizatorul suportă riscul pieririi bunului.

– promisiunea unilaterală de vânzare: utilizatorul la sfârşitul perioadei de locaţie irevocabilă poate opta între cumpărarea bunului la valoare reziduală, prelungirea locaţiei sau restituirea către proprietar. În caz de neplată a ratelor contractul poate fi reziliat urmând ca bunul să fie restituit proprietarului. Însă, finanţatorul proprietar, va beneficia de plata în continuare a ratelor, drept sancţiune pentru neîndeplinirea obligaţiei de către utilizatorul locatar. Această măsură severă, în câştigul finanţatorului este considerată de practică, drept o desdăunare, fiind singurul mijloc ce obligă părţile la îndeplinirea sarcinilor ce şi le-au asumat.

Proprietarul bunului poate să-l vândă unui terţ însă cumpărătorul va fi ţinut să respecte locaţiunea şi promisiunea de vânzare asumată la încheierea acesteia.

Utilizatorul nu poate să vândă bunul deoarece el nu este proprietar. 

Model contract de leasing

CONTRACT DE LEASING

(model orientativ)

 

Intervenit astazi................... intre:

1.         Societatea comerciala ........................ cu sediul in ........... str. ........ nr. ....localitatea........... judetul ............... tel. ........... fax.............e-mail............ inmatriculata in Registrul Comertului ............... cu nr. ............ cont nr. ................. la Banca ................... cod fiscal .................... prin reprezentantul sau legal.................. cetatean roman................... posesor BI/CI seria ..........nr..........eliberat de Sectia.................Politie, cod numeric personal......................... in calitate de locator si
2.         Societatea comerciala .......................... cu sediul in ............. str. ......... nr. ....localitatea.............. judetul ............... tel. ........... fax .............e-mail............. inmatriculata in Registrul comertului .............. cu nr. ............... cont nr. ............. la Banca ................... cod fiscal  ............... prin reprezentantul sau legal ........... .............. cetatean roman............... posesor BI/CI seria. ..............nr......... eliberat de Sectia...........Politie, in calitate de utilizator.

OBIECTUL CONTRACTULUI

            Obiectul contractului il constituie transmiterea dreptul de folosinta si posesia asupra.........................( se arata care este bunul, individualizandu-se cu elementele caracteristice, documente de provenienta etc.)

Valoarea bunului este de ....................si va fi utilizat in scopul ................

PRETUL

            Pretul pentru folosirea bunului este de ........... pe luna. Plata se face pe data de... a fiecarei luni in lei, in contul..................deschis la banca..............( cambie, fila cec etc.). Ultima data de plata va fi.........

La ajungerea la termen a contractului utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului.

OBLIGATIILE LOCATORULUI

a) sa transmita dreptul de folosinta si posesia bunului;
b) sa predea utilizatorului bunul pe cheltuiala.............. la data........................... adresa ..............in baza unui proces-verbal de predare-primire semnat de ambele parti;
c) sa acorde pentru bunul livrat o garantie de .............luni/ani, conditiile acesteia fiind prevazute in certificatul de garantie anexat la prezentul contract;
d) sa nu faca nici un act de dispozitie cu privire la bunul ce face obiectul contractului fara a-l notifica in prealabil pe utilizator;
e) la incetarea contractului sa transmita bunul in proprietatea utilizatorului sau sa il primeasca inapoi, pe cheltuiala............., in functie de vointa utilizatorului manifestata la data ultimei plati sau cu 30 zile inainte de expirarea contractului;

f) sa il garanteze pe utilizator pentru evictiune;

g) sa efectueze reparatiile capitale.

h) sa asigure asistenta tehnica pentru bunul livrat;

i) sa livreze bunul insotit de documentatia (instructiuni de folosire, carte tehnica etc.) si accesoriile aferente utilizarii in bune conditii.

OBLIGATIILE UTILIZATORULUI

a) sa preia si sa foloseasca bunul conform destinatiei care rezulta din documentatie si clauzele prezentului contract;
b) sa nu incheie contract de sublocatie privind bunul incredintat fara acordul locatorului;
c) sa efectueze platile la termenele stabilite in contract;
d) sa efectueze reparatiile curente si de intretinere;
e) sa  asigure bunul;
f) sa nu incredinteze bunul altor persoane decat cele convenite cu locatorul;
g) sa il despagubeasca pe proprietar in caz de disparitie/ deteriorare a bunului din culpa sa. Forta majora este cauza de exonerare de raspundere.
h) in cazul optiunii pentru restituirea bunului, acesta sa fie imnanat locatorului-proprietar in stare buna, considerandu-se ca „buna” starea in care se afla bunul dupa folosirea cu buna-credinta ca un adevarat proprietar.

DURATA CONTRACTULUI

            Contractul se incheie pe o durata de ...............ani, cu incepere de la data de ................. pana la data de ..............
Contractul se poate prelungi cu o durata de pana la..............., incheindu-se in acest sens act aditional la prezentul contract.

 

 RASPUNDEREA CONTRACTUALA

            Oricare dintre cele doua parti poate cere rezolutiunea contractului in situatia in care cealalta parte nu isi executa obligatiile in decurs de ... zile.

            Depasirea de catre utilizator a datei platii cu mai mult de... zile atrage penalitati de ...% pe zi de intarziere. Neplata timp de ... zile atrage de drept rezilierea contractului fara  a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului.

 
DISPOZITII FINALE

            Orice divergente in executarea acestui contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca nu va fi posibil se va recurge la arbitraj, partile convenind sa aleaga ca arbitri pe.............
            Prezentul contract a fost incheiat astazi........ in localitatea..............in doua exemplare, ambele originale, cate unul pentru fiecare parte.

           LOCATOR,                                                    UTILIZATOR,

PREMIANȚII ”Școala Altfel” 10F - 2018